Darul nedesfăcut

0:00[Muzică] Vă invit respectivor să ne ridicăm, citim un bine cunoscut cuvânt din Biblie. Eu tare mult iubesc sărbătoarea nașterii Domnului pentru că mi se pare atât de frumoasă intrarea Domnului Iisus Hristos în lumea noastră, atât de plină de semnificații, de tâlc. Știți, există o vorbă: Pe om îl cunoști după cum îți bate la ușă. Pe om îl cunoști după cum îți intră în casă. Pe Dumnezeu îl cunoști după cum a intrat în lumea aceasta. Amin. Blând și și smerit. Fie lăudat numele lui. Matei, capitolul 1, versetul 18 începând. Iar nașterea lui Iisus Hristos a fost așa. Maria, mama lui, era logodită cu Iosif și înainte ca să locuiască ei împreună, ea s a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia s o facă de rușine înaintea lumii.

0:58De aceea și a pus de gând s o lase pe ascuns. Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s a arătat în vis un înger al Domnului și i a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevasta ta, căci ce s a misistit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu și i vei pune numele Iisus, pentru că el va mântui pe poporul lui de păcatele sale." Toate aceste lucruri s au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul care zice: "Iată, Fecioara va fi însărcinată, va naște un fiu și i vor pune numele Emanuel, care tălmăcit înseamnă Dumnezeu este cu noi." Când s a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului și a luat la el pe nevasta sa, dar n a cunoscut o până ce i a născut un fiu și i a pus numele Iisus. Amin. Vă invit respectiv să ocupați locurile. Mesajul din această seară este intitulat sugestiv, darul nedesfăcut.

2:11O să vedeți în imediat de ce am ales sau cumva de ce poate Dumnezeu a călăuzit lucrurile în această direcție. dumneavoastră ați băgat de seamă că dacă privim un eveniment și acesta este un capăt al evenimentului numit începutul evenimentului și acesta este un capăt al evenimentului numit sfârșitul evenimentului, bucuria nu i aici. Bucuria este aici. De aceea putem spune fără să greșim, bucuria este retrospectivă mai degrabă decât anticipativă. Adică când ți se întâmplă ceva, nu știu dacă neapărat bucuria te însoțește, cât mai degrabă preocuparea să fii bine, cât mai degrabă îngrijorarea. Deci nașterea Domnului Iisus Hristos acum când noi o privim, ați văzut primul moment când eu în această seară am început să mă rog cu dumneavoastră, a fost o bucurie negrăită și strălucită. Aș putea să spun cum spune apostolul Pavel. Pentru că noi știm, pentru că noi acum cunoaștem ce s a întâmplat, pentru că noi știm textele biblice, pentru că noi am trăit împreună cu păstorii, am trăit împreună cu Maci, am trăit împreună cu Maria, cu Irod, cu Zaharia, cu Elisabeta. Fiecare lucru care s a întâmplat l am trăit ani de zile. Ne am bucurat, am plâns, ne am cercetat și știm cine este Iisus și știm ce a vrut să facă Tatăl și putem spune fără nicio urmă de îndoială: Slăvit să fii tu, Doamne.

3:41Da, dar noi suntem la suntem aici și nu aici. Când a venit însă Iisus în lumea aceasta, aduceți vă aminte de următorul lucru. Irod s a tulburat. Tot Ierusalimul s a tulburat. Când corul de îngeri a început să cânte, păstorii s au înspăimântat. Când Maria l a văzut pe arhaul Gavilă, el a spus: „Nu te teme și ea s a spăimântat. Iosif în vis i s a spus: „Nu te teme, că și el era înspăimântat." Cine dintre protagoniștii acestei întâmplări n a fost speriat? Vedeți dumneavoastră pe cineva care să spună:„Nu, nu. După ce După ce a tălmăcit Dumnezeu, Maria a cântat, Zaharia a cântat, Elisabeta a cântat, magii au mulțumit, păstorii l au lăudat pe Domnul. Dar când a fost anunțat darul, El a dus mai mult frică. Acuma, gândiți vă la următorul lucru. Iosif spune cuvântul lui Dumnezeu că s a temut.

4:50Almin dacă nu s ar fi temut de ce îi spunea îngerul în vis:„Nu te teme, Iosife, să iei la tine pe Maria. Nu spun eu, o spune Biblia. El s a culcat și a adormit cu teamă. Teama aceasta a adus o frământare. Gândurile acestea care el le avea și gândurile pe care le avea deja le a mai lămurit o dată împreună cu dumneavoastră. Și vă spuneam atunci că gândurile cu care Iosif a adormit sunt ușor de înțeles după răspunsul pe care îngerul i l dă. Nu te teme să iei la tine pe Maria pentru că ce s a zămislit este de la Duhul Sfânt. El era extraordinar de ă apăsat sufletește și

01Iosif a căutat o ieșire din povestea darului

5:32spunea: "Cum așa ceva este posibil? Din respect față de ea nu i spun ce gândesc, dar așa ceva nu e de auzit. Vedeți, iubiții Domnului, câteodată ar fi bine să ne oprim și să ne rugăm lui Dumnezeu în felul următor. Știți dumneavoastră că îngerul când a venit la învierea Domnului Iisus Hristos și a văzut femeile înspăimântate, le a zis: „Nu vă temeți, bucurați vă." și apoi a adăugat, spunând: „N a zis el că se va întâlni cu voi?" Adică le a adus aminte de promisiunea pe care Domnul o făcuse. Dar câți dintre noi reușesc să și aducă aminte de promisiunile Domnului în momentul când traversez poate o situație dificilă, neașteptată?

6:25Și atunci noi ce putem spune despre Iosif? Noi putem spune despre Iosif că Iosif mai degrabă a căutat un mod să iasă din toată această poveste. Era Iisus darul lui Dumnezeu? Este Iisus darul lui Dumnezeu? Da. Dar de ce o spunem? Că noi privim povestea de la capătul ei. Dar atunci când a venit numai dar nu l a văzut Iosif să fie. Nu e un dar zmislit, conceput. Este un rod de la Duhul Sfânt, dar el l a văzut așa. Nu a vrut să se retragă, să se dea la o parte. Putea să zică: "Vai, ce onoare ca cea pe care am ales o eu s o aleagă Dumnezeu." Dar el n a gândit așa că cea pe care a ales o el a ales o și Dumnezeu.

7:18El a gândit altceva. De ce? Pentru că

02Darurile lui Dumnezeu vin ambalate în provocări, nu cu fundiță

7:21darul lui Dumnezeu nu i ca darul omului. Eu nu mi permit în zilele noastre să mă duc la cineva cu un dar prost ambalat dacă n are o fundiță, n are o hârtie sclipitoare. Și acuma, sincer vorbind, vi s a întâmplat să împachetați ceva și din greșeală să dați puțină cafea peste ambalaj sau să se păteze și ai zis: „Au, nu mă pot duce cu el așa. Și ați dat imediat ambalajul jos. Ei, marele necaz sau dacă vreți marea provocare e că darurile lui Dumnezeu nu vin împachetate în felul oamenilor cu fundiță. Ele vin ambalate în provocări. Ele vin ambalate uneori cu rușine. Ele vin ambalate uneori cu contestări, cu lupte, cu tot felul de ciocniri. Vedeți, dacă ieșea Iosif și spunea: „Aleluia!

8:13Dumnezeu mi a dat un dar și îl întrebau oamenii: „Și care i darul? Maria e însărcinată de la Duhul Sfânt. Tu vezi acum istoria aici, dar gândești la istorie când era acolo. Putea el să iasă să spună: „Cea pe care am ales o eu a ales o a ales o și Duhul Sfânt. În ce sens a ales o Duhul Sfânt? Păi, zice, Duhul Sfânt a zămizlit în ea un rod care este Fiul lui Dumnezeu. Cum? prin procedeul umbrii. Ce ai fi zis tu în vremurile acelea despre el? În cel mai bun caz săracul. Povestea se repetă. Eu am stat de vorbă cu oameni căror le am spus: "E bine să te pocăiești.

9:03E bine să te întorci cu toată inima spre Dumnezeu. Și a zis: "Să mă pocăiesc?" Da. Și să fiu ca voi pocăiții? Am zis: „Nu, poți să fii mai bun decât suntem noi pocăiții." Am zis bine. Bun. Și el a zis: „De ce? Cum adică să mă pocăiesc? Să nu mai beau, să nu mai fumez, să nu mai duc și eu la o discotecă, să nu mai aud o muzică? În continuare oamenii nu desfac darul. și l lasă nedesfăcut și caută să fugă de el. Iosif a fugit de dar, s a depărtat de dar pentru că modul în care Dumnezeu ambalează darul este unul care îl face pe om să fugă. Vedeți? Omul nu omul nu spune„Și ce o să mi dea Dumnezeu? O să ți dea iertarea păcatelor. O conștiință curată, un somn liniștitor.

9:54N o să mai ai frică în suflet. O să ai o încredere, o să ai un tovarăș de drum, o să ai un părinte care te ocrotește. În loc ca omul să vadă aceste lucruri, el vede numai ambalajul acesta al provocării. Păi și la voi, la pocăiță e voie să fumez? Nu. Dar e voie să beau? Da. Apă. Bine, acuma nu i numai așa, că unii sunt cu Coca Cola, știți? Da. Nu, că n am Nu, să nu înțelegeți greșit că sunt împotriva faptului de a Până la urmă nu despre asta este vorba. Înainte vreme eram mai pornit, dar acuma am un prieten care mai bea Coca Cola și îmi iese că mă aude și după aia o încurc acuma.

10:44Dar să dansez am voie? întreabă ei. Vedeți, și când e vorba de anumite lucruri, mă mai sună cineva, pastore, zice, mi am făcut și eu o prietenă sau și și zicomnul să binecuvânteze. Dar am și eu o întrebare. deja cât am voie să zică dar de ce totdeauna trebuie să punem întrebări despre limite în loc să punem întrebări despre ceea ce este Dumnezeu și primim darurile rămâne desfăcute pentru că Dumnezeu le ambalează într un ambalaj care de multe ori noi nu l recunoaștem ca fiind un dar probleme, necazuri. Oamenii nu vor să pocăiască pentru că li se pare că Dumnezeu vine și le pretinde anumite lucruri care îi va lipsi pe ei de bucurie. Dar ei nu știu că bucuria pe care ei o au e o bucurie mincinoasă.

11:37De câte ori bucuria paharului ți a adus a doua zi mahmureală? De câte ori cele mai multe prostii le ai făcut bând? Și câte prostii ne ai făcut după ce te ai amețit și ce cuvinte ai spus și în ce belele le ai intrat. Nu, în sfârșit. Nu despre asta este vorba. Eu oricum n o să termin predica în seara asta și nicio predică n o termin și nici nu mă interesează prea mult, ci pe mine mă interesează să înțelegeți gândul pe care Dumnezeu vrea să l așez. Un copil ni s a dat. Numai că ce ne a spus Dumnezeu este că a fost ambalat într un fel în care Irod a crezut că rămâne fără tron. Într un fel în care pentru unii a fost socotită o nebunie. Cum adică însărcinată de la Duhul Sfânt? Pentru unii a fost un fel de ruinare a visului de nuntă. Acuma trebuie să vă gândiți și la lucrul acesta. Sigur, Maria a zis: „Iată roaba Domnului. Facă mi se după porunci, după porunca ta. Dar nu credeți că i a fost ușor că n am mai avut nuntă, că n am mai avut cinste, că n am mai avut niște vise pe care ți le faci. Și uneori să știți că vă spuneam eu în anii trecuți, cred că anul trecut vă spuneam când predicam despre faptul că am avut o predică intitulată Nu m am așteptat și vă spuneam că omul are o fotografie de care se îndrăgostește iremediabil și poza asta mentală îi determină reacțiile. Vine Dumnezeu și spune: „Dar eu s vinovat că ți ai făcut o poză în cap.

13:07Noi între realitatea pe care Dumnezeu ne o zugrăvește și poza pe care ne o facem în cap, întotdeauna este o deosebire care responsabilitatea se află la noi, nu la Dumnezeu. Cum arată albumul nostru foto, nu i treaba Duhului Sfânt, nu? Bun. Bun. Acum, dacă noi spunem că Iosif a fugit de acest dar și nu l a desfăcut pentru că a avut niște temeri, vreți în această seară să parcurgem împreună, măcar enunțând într un final, dacă n avem timp să intrăm în ele, care sunt temerile pe care le a avut Iosif? Temerile pe care le a avut Iosif nu sunt noi. Ele sunt temeri pentru care și astăzi oamenii ne lasă darurile lui Dumnezeu nedesfăcute. Și primul de care vi l spun este

03Prima teamă: criticii atacă darul tău, nu slăbiciunile

13:50următorul. Matei 1:1. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit și nu voia să o facă de rușine, spuneți voi, înaintea cui? Lumii. Deci, domnule, ce zice lumea, domnule? Dar ce o să zică ei când o să audă ce o să audă? Noi avem o frică grozavă de de gura lumii, Domnulu. Gura lumii. Pe unii dintre noi ne face să lăsăm darul nedesfăcut, să ne retragem și să nu facem absolut nimic. Și acuma aș vrea să vă spun măcar un lucru pe care poate îl primiți, poate nu l primiți. Poate o să ziceți: Fratele Florin spune lucrul acesta așa, poate că are dânsul o durere, dar vreau să fiți atenți la ce vă spun.

14:42Oamenii care te vorbesc și care te contestă și care te vorbesc de rău sunt de regulă oameni care nu sunt atâta de supărați de greșelile tale cât sunt supărați de darurile tale. Să vă gândiți cu atenție. Ei în mod real se leagă de slăbiciunile tale. Aia nu, aia nu, aia nu. Dar profund, la un nivel profund, pe care nici măcar uneori nu l realizează și nu l înțeleg. Ei sunt supărați pentru darurile tale. Ce ți atacă ei ție când te critică? Darul. Tu cânți, tu predici, tu faci asta, tu faci asta. Ei atacă darul. Vedeți, în lumea aceasta este zămislită în așa fel încât oamenii care au primit, au acceptat să desfacă darul, mereu sunt atacați de oameni care și acuma permiteți mi să vă spun, dacă o să observați la un moment dat când vorbesc oamenii, poate chiar unii de pe internet, să zicem așa, că e mai simplu, nu știu, scrii ceva, gândești ceva, spui ceva de la Dumnezeu și încep oamenii ăia să vorbească.

16:04Oamenii care vorbesc sunt vazi necunoscuți, în noată în anonimat, n au descoperit încă ce înseamnă cratima. Mulți dintre ei, virgula este o necunoscută, o aventură și când scriu abia reușesc să înțelegi ce vor să spună. Spun lucrul ăsta de ce? Pentru că gura asta a lumii de care tu te temi e gura unor oameni care n au făcut mare lucru cu viața lor. În schimb se agață de tine și sunt folosiți de cel rău să ți atace darul pe care î ai. În marea sa bogăție și îndurare, Dumnezeu are daruri pentru toți. Ar fi putut și ei să primească daruri poate chiar mai grozave decât ale tale. Dar ei ales, ei au ales să fie contestatorii unor daruri în loc să fie beneficiarii îndurării lui Dumnezeu. Și asta este o atitudine. Dumneavoastră știți că în Hristos putem să fim cât dorim. Vrei să fii mai înalt decât fratele tău? Păi, smerește te mai mult, pocăiește te mai mult, citește Biblia mai mult, roagă te mai mult și Dumnezeu te va înălța slăvit să fie Dumnezeu.

17:13Pentru că în împărăția lui Dumnezeu, prin credință, Abel a adus o jertfă mai bună decât Cain. Păi, fii mai credincios și o să fii mai performant. Lăudat să fie Domnul. Acuma, de ce spun lucrul ăsta? Spun lucrul acesta pentru că frica vrea să ți fure darul. Și ascultă mă, gura lumii e pusă pe tine, nu pentru slăbiciunile tale care le ai, care le am și să ne pocăim de ele. Dar ei folosesc slăbiciunile ca să ți oprească darul și să ți oprească chemarea. Vă spuneam că atunci când marele preot Iosua era înaintea îngerului, înaintea lui Dumnezeu și hainele lui erau murdare, era cineva care îl pâra. Cine e pârâșul fraților noștri?

18:06Diavolul. Și ce i a răspuns îngerul Domnului care î simbolizează pe Hristos? Domnul să te mustre, Satano. Păi, cum Domnul să te mustre când omul acesta, marele preot, era chiar îmbrăcat în haine murdare? De ce Domnul Iisus i a zis Domnul să te mustre Satano în condițiile în care avea dreptate că hainele erau murdare? Pentru că Domnul Iisus știa că motivația diavolului este să folosească aceste împrejurări ca să l atace pe Dumnezeu. Motivația lui nu era binele omului să se îndrepte, ci era dărâmarea lucrării lui Dumnezeu. Tu realizezi că de cele mai multe ori când deschizi gura împotriva fratelui tău grăbindu te, tu lovești în lucrarea Domnului. Nu lovești acolo unde tre des lovești ca omul să se întoarcă la Dumnezeu. Acuma, frica aceasta, percepția aceasta, cum mă vor vedea oamenii, trebuie s o înțelegi în această seară. Ei nu Vă mai dau un exemplu. Îi zice Domnul Dumnezeu lui Isaac: „Rămâi îngherar. Nu mă duc în Egipt că i secetă și tatăl meu s a dus. Avraamnu rămâi aice zic că te voi binecuvânta. Dar i secetă, e pustiu, bate soarele, dogorăște. A zis: „Tu fă ți datoria.

19:25Bine, zice„ rămân." și a pus o sămânță și sămânța aceea, spune Domnul, că a fost însutită, înmiită. Ei, ce s a întâmplat până atunci? Filistenii și cu Isaac conviețuiau:„Tu sărac, eu sărac. Tu amărât, eu amărât. Tu fără rod, eu fără rod. Dar când pământul lui Isaac a făcut rod însutit, ăștia au venit și au spus: „Pleacă de la noi că nu te mai putem suferi. De ce? Pentru că ce ai tu ne enervează. Ce vedem la tine ne deranjează. Ascultă mă ce spun în această seară. Da, ești un om supus slăbiciunii. Să ți iasă din cap că tu ești un om perfect. Nu spunem lucrul acesta ca să ne argumentăm în slăbiciunile noastre. Nu spunem lucrul acesta pentru că nu dorim să ne pocăim. Dar oamenii nu se iau de tine pentru slăbiciunile tale. Ei, în mod real, deși nu știu, vor să atace darul care este în tine, chemarea care este în tine. De aceea tu să te pocăiești bine, bine, bine înaintea Domnului și să nu te uiți în gura lumii.

20:24Acuma să vă spun două lucruri pe care sper din toată inima să le înțelegeți. Eu cât cobor un frate binecuvântat sau chiar doi să mă ajute cu Robert, mă prinzi? Merg încet, Robert, ca fiicele Sionului care pășesc mărunțel, dar nu ca ele, că ele s mândre.

04La Elisabeta, Maria a pus distanță față de gura lumii

20:46Știți de ce pășesc mărunțel fiicele Sionului? Să aibă timp să o admire poporul. Trec încet ca să mă poată vedea toți. În sfârșit, Maria s a dus în munți. Dumneavoastră credeți că o femeie însărcinată nu mai poate de dorința să meargă în munți? S a dus în munți la Elisabeta pentru că a simțit nevoia să găsească pe cineva și să pună între ea și gura lumii o distanță. S a dus și a vorbit cu Elisabetă că a zis: Noi doi, noi doi, noi două semănăm Elisabeta și tu ești față de gura lumii cam tot la fel. Dar eu, zice, am extra bonus. Pe mine zice: "Mă vorbesc mai rău la de tine râd că ești bătrână, dar pe mine mă contestă și zic că suntem niște mincinoși care ne ascundem păcatul." O să vedeți că am dreptate în ce vă spun.

21:40S a dus să stea cu Elisabeta și aș vrea să vă mărturisesc un lucru. Doamne, ridică câte o Elisabeta când avem nevoie. Amin. Ridică câte un om cu care să putem vorbi. Un om care să fie la fel de însărcinat ca și noi. Un om care să treacă cam pe unde trecem noi. Pentru că dumneavoastră știți că Biblia spune: „Săracul crede săracului și bogatul nu crede săracului. Omul amărât întotdeauna știe să aibă un cuvânt pentru un om amărât. Pe de altă parte, am stat și m am gândit care i până la urmă rostul spiritual al faptului că păstorii s au dus să cerceteze dacă pruncul s a născut, cum zice cum zic îngerii.

22:34Înțeleg că descoperirea adusă păstorilor are tâl cu ei pentru că Dumnezeu vine într o noapte obișnuită, într un câmp obișnuit, la niște păstori obișnui care să dau lângă niște oi obișnuite, care stăteau poate într o noapte care era obișnuită și deodată totul a devenit neobișnuit ca să ne spună nouă că Dumnezeu din cer nu caută vedete, talente, ci El chiar pe tine te a ales pentru că tu spui în seara asta: "Eu sunt un om obișnuit, comun, n am nimic special." Și Dumnezeu spune: „De aia te iubesc." Dar totuși când păstorii s au dus și au zis: „Haideți să vedem dacă lucrurile sunt așa." Știți pentru că a zis într adevăr îngerul iată semnul după care îl veți cunoaște. Dar el oare de ce s au dus păstorii? Să mi permiteți să vă spun un gând pe care l am avut după ce m am rugat.

23:25Iosif a primit un vis, dar era foarte singur. Omul care este primitor de un dar uriaș are o singurătate. Și când au venit păstorii, eu cred că au venit mai mult pentru Iosif, pentru că Iosif era tâmplar, ei erau păstori, cumva erau mai apropiați. Și când a zis lucrul acesta, spune Biblia că Iosif se minuna, iar Maria strângea în inima ei cuvintele. Când Iosif s a minunat, cumva poate pentru el a fost și un moment de care a spus: „Doamne, îți mulțumesc că ai trimis pe cineva care crede, nu doar din aceia care de care trebuie să ne ascundem că ne vorbesc rău. Și mă rog în această seară ca pe lângă Elisabeta să mai ridice Domnul niște păstori.

24:15Amin. Care să poată să vină să spunăceea ce tu ai visat, frate Iosif, Domnul a deverit în seara aceasta. Că i bine să ai asemenea lucruri. Simți nevoia. Eu simt nevoia. Poate și tu simți nevoia ca soră să ai o Elisabeta. Și când ești poate încercată și când sare familia ta asupra ta și spune iar faci lucrul ăsta, iar faci lucrul ăsta, să fie o soră care să spună, mi se umple sufletul de bucurie că te văd. Să spună, mergi înainte că Domnul e cu tine. Acuma, de ce vă spuneam că gura lumii era aspră? În Matei 13: 55, mulțumesc. Deci primul primul cuvânt este percepția lumii. Da, știți de ce spun așa? Pentru că am un plan, știți voi, aliterația.

25:06Oare nu este el fiul tâmplarului? Era Domnul Iisus Hristos lucrat deja, făcuse minuni. Nu este Maria mama lui și Iacov, Iosif, Simion și Iuda? Nu sunt ei frații lui? Cum zice el dar că a venit din cer? Uitați ce credeau despre Domnul Iisus. A crezut cineva faptul că e venit la Duhul Sfânt? Nu, n au crezut. Ce spune Isaia 53:2? Cine a crezut brațul Domnului? El a crescut înaintea lui ca o dra slabă, ca un lăstar care iese dintr un pământ uscat. N avea nici frumusețe, nici strălucire ca să ne atragă privirile. Și înfățișarea lui n avea nimic care să ne placă. Uitați cum spune Biblia că s a simțit Iisus disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obișnuit cu suferința.

26:01Era atât de disprețuit că ți întorceai fața de la el și noi. Asta i lumea. Gura lumii aduce o anumită percepție. Și aș vrea în această seară să te gândești la următorul lucru. Doamne, de multe ori te ai simțit timorat, te ai simțit vinovat pentru că cineva ți a aruncat în față niște lucruri care poate în parte erau dreptate. Ești așa, ești așa, ești așa. Vă rog să nu uitați ce împărtășesc cu dumneavoastră în această seară. Gura lumii se asmute asupra ta. Nu pentru slăbiciunile tale se folosesc de ele, ci pentru că ei sunt împotriva darului tău, chemării tale, faptului că ești al lui Dumnezeu. Îi râcă, îi deranjează. Pentru că de îndată ce tu intri în mocirlă și ești al lor, nu te mai contestă nimeni.

26:57Dar câtă vreme tu vrei să stai cu Domnul Dumnezeu, gura lumii va fi asmuțită asupra ta. Nu vreau s o fac de rușine înaintea lumii, zicea Iosif, la care Domnul Iisus i a spus: Să nu te temi, Iosife, să iei la tine. Ia o la tine, Iosife, ia o la tine. Asta i a spus. Aș vrea să

05Să conteze ce spune Dumnezeu despre tine, nu vorbele oamenilor

27:22vă mai spun un lucru care este extrem de important. Matei 1: 19. Aici Duhul Sfânt face o mențiune. N o face omul. Știți că există momente când Dumnezeu spune ce a zis omul, dar există și momente când descrie Duhul Sfânt despre om. Și aici este descrierea Duhului Sfânt. Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit. Te rog în numele Domnului Iisus Hristos să conteze ce spune Dumnezeu despre tine. Să conteze ce spune el. Oamenii or să spună vrute și nevrute, dar să știți că unii o să zică: „Vai, ce om sfânt! Și tu tocmai ce ai stins o țigară." zic așa, nu că a știi și alții pot să spună ești un om păcătos și abia să te fi ridicat de la rugăciune de pe genunchi și să fii plâns înaintea lui Dumnezeu pentru lucruri care poate ei le spun, dar ei nu știu. Pentru că spunea un om înțelept: „Da, eu poate că știu păcatele semenilor meu, dar nu i știu și pocăința. Asta o știe numai Domnul.

28:22Amin. Așa că dacă nu știi decât o parte a poveștii, nu te grăbi să judeci. Amin. 1 Corinteni 1: 26. Cum să nu vă citesc? De pildă, fraților, uitați vă la voi care ați fost chemați. Printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici de ne am ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să le facă de rușine pe cele tari. Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii și lucruri disprețuite, ba încă lucruri care nu sunt ca să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu. Și cât de frumos încheie, cât de cât de profund încheie, cât de copleșitor și voi prin El sunteți în Hristos Iisus.

29:26El a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare, pentru ca, după cum este scris, cine se laudă? Se laude în Domnul. Amin. Vreau să vă spun un lucru cu care să închei. Matei 1: 20.

06Cel ce a început lucrarea o va duce la bun sfârșit

29:54Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s a arătat în vis un înger al Domnului și a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria nevasta ta? Ziceți voi. Căci ce s a zămislit în ea? O, păi bun. Și cu ce mă ajuta asta? Frate Florin te ajută. Când gura lumii te va vorbi, tu să spui așa: Păi ce? Eu am început lucrarea. Aleluia! Ce eu am zămiznit. Ce spune Biblia? Cel ce a început în voi această lucrare frumoasă o va duce la bun sfârșit. Ce să spui tu? Bă, dacă n am început eu, nu mă mai îngrijorez. Cel ce a început o duce o duce la Amin. I a spus și cheia. El nu voia s o facă de rușine înaintea lumii. Nu te teme s o iei, căci căci e o concluzie.

30:49Căci este o concluzie, este un argument. al îngerului. Ce s a zămizlit în ea de la Duhul Sfânt? Vii și spui și în felul următor. Când cineva zice și vorbește: „Doamne, nu eu te am căutat, tu m ai căutat. Nu eu am fost vrednic, tu ai fost vrednic. Nu eu te am găsit, tu m ai găsit. Nu eu m am ridicat, tu m ai ridicat. Nu, eu m am declarat copil de Dumnezeu. Tu mi ai dat dreptul să mă numesc copil de Dumnezeu. Așa că poți să spui lumii: cel ce a început va duce la bun sfârșit. Versetul 4 pe care nu l am citit astăzi din Isaia 61 spune în felul următor: "Spuneți, spuneți poporului, dar spuneți și celor care sunt pe dărâmături.

31:42Spuneți celor care sunt pe dărâmături, că voi zidi, iarăși, zice Domnul, pe vechile dărâmături și voi ridica." Că poate în această seară stăi și ești dărâmat de gura lumii care vorbește și la un moment dat zici: „Uite ce zic, uite ce zic și e ușor să te culpabilizezi, e ușor să te vinovățești, că asta ne iese cu brio. Dar Biblia spune: „Eu voi zidi iarăși pe vechile dărămături, că Dumnezeu când vede o dărămătură, Dumnezeu nu i dă cu șutul ca lumea, nu scuipă, n aruncă gunoaie acolo, nu face o pubelă dintr un loc dărâmat. Dumnezeu pune mâinile lui de Dumnezeu ridică cărămizile. Dumnezeu pune din nou, Dumnezeu curăță, Dumnezeu ridică din nou zidul. Cineva să spună: "Amin, fă așa, Doamne". Deci, de ce nu despachetăm darul? Din pricina percepției pe care o avem vizavi de lume și gura lumii. Spune în această seară cu mine așa: Frica de oameni este o cursă, dar cei ce se încred în Domnul n au de ce să se teamă. Proverbe 29 cu 25.

32:52A doua frică. Să vă spun și eu de o frică. Da, frica că merge ceasupr a doua frică. Da. Luca 2:7. Și a născut pe fiul ei, cel întâi născut, pentru oamenii care au mintea lucidă. Nici nu e, nici nu e greu să ți dai seama de ce spune întâi născut. Păi dacă e întâi născut, sigur că există interpretări că cumva întâi născut, dar nu este întâiul copil. Dacă ai copii adoptați, spui întâiul copil și al doilea e al doilea copil. Dar dacă ei născut, e întâiul născut. Una este întâiul născut și alta este întâiul copil. Dacă Maria nu mai avea copii cu Iosif și doar Iosif avea copii dintr o căsătorie anterioară, cum se spune așa în tradiție, atunci era întâiul copil, dar nu era întâiul născut, că după întâiul născut vine al doilea născut. E o părere, dar o să vedeți în continuare că avem un argument și mai Dar nu pentru că ne am propus, ci pentru că veni vorba.

34:11L am fășat în scutece, l a culcat într o iesle. pentru că în casa de poposire nu era loc pentru ei. Da? Deci puteți să rețineți sintagma pentru că în casa de poposire nu vreau să rețineți toată sintagma. Deci dacă se spunea în casa de poposire nu era loc, se descria obiectiv faptul că era aglomerat pentru ei sau au era aglomerat și a măsurat scannerul. Zum zoom. Zice pentru voi nu. Ce nu s a întâmplat vreodată să te măsoare de sus până jos când ai avut o dorință și apoi să zică mai veniți pe la noi, mai sunați ne.

07A doua frică: frica de lipsă, cu ce voi trăi

35:01Nu era loc pentru ei. Nu i tot una cu nu era loc. Dacă spunea nu era loc, înțelegeam că casa e aglomerată și e situație obiectivă, dar aceasta este o situație subiectivă care duce la cea de a doua frică. Am să fiu un pic mai rapid, deși mi ar fi plăcut să nu mă grăbesc. Adică nu că să nu mă grăbesc, mi ar fi plăcut să nu să nu fugăresc subiectul, pentru că uneori ca să poată să se așeze binecuvântul lui Dumnezeu, trebuie să fie temeinică construcția. Prima frică, ce vor zice oamenii, te duce la a doua frică cu ce voi trăi. Că dacă oamenii zic despre mine lucrurile acestea, s ar putea că eu să nu mai pot să am ce am avut înainte. Adică cine o să mai calce în atelierul meu de tâmplărie? Ăsta i ăla, băi, care ăsta i ăla? Și foarte mulți oameni intră în a doua frică, frica pentru provizii.

35:58Dacă prima este frica de percepții, cu ce trăiesc? Acuma, haideți să vă spun un lucru ca să înțelegeți. Iosif nu era chiar un om cu totul și cu sărac. Am să vă spun un argument că nu era sărac la momentul nașterii lui Iisus, dar era sărac după nașterea lui Iisus. credeți asta? Nu, nu, n o credeți. Doar doar o să ziceți suntem interesați să aflăm, nu pe cuvântul meu. El a El s a dus la casa de poposire. Casa de poposire era echivalentul hotelului de astăzi, chiar dacă se numește Han, era un stabiliment. Ca să poți să stai acolo, trebuiau niște bani. Deci Iosif nu era chiar lipsit în sensul că n avea un ban să și plătească un hotel. Deci el când era la momentul nașterii Domnului Iisus Hristos avea ceva bănuți, dar când se duce la templu cu Domnul Iisus Hristos nu poate jertfi decât o pereche de torturele care este fix jertfa săracului. Deci Iosif de după nașterea lui Iisus nu prea pare la fel cu Iosif de la nașterea Domnului Iisus. Pentru că dacă a mers la hanul de poposire, care înseamnă loc de poposire, era echivalentul hotelului, că nu te duci la hotel dacă chiar n ai niciun ban, dar după aceea el avea doar o pereche de turturele, posibil și pentru faptul că venea din Egipt, posibil că nu mai lucrase și a Dar oricum toate aceste lucruri l au dus aici și dacă a mers în Egipt, a mers pentru că trebuia să protejeze pruncul tot din pricina darului. Unde suntem?

37:29Suntem în momentul în care ne întrebăm, dar dacă oamenii mă vor percepe așa, cu ce voi trăi? Cu ce mă voi îmbrăca? Cum? Pentru că foarte mulți oameni din pricina percepției oamenilor au frică. Și acuma să vă spun un lucru. Voi cei tineri nu aveți frica asta cum o avem noi ăștia cu părul alb. Când eram tânăr nu prea îm era frică că n am ce mânca, că nici nu știam că am ce să mănânc. Are logică ce spun. Când erai tânăr, sărac am fost ieri, sărac sunt azi. Deci, nicio surpriză că mâine cum sunt sărac. Dar când ai o vârstă și ai prins un cheag și nu te mai duc puterile, începi să ai niște temeri. Mă, dar eu cu ce trăiesc? Dar eu cu ce o să am bani de medicamente? Dar eu cum o să fac? Astea s îngrijorările. Deci, cumva să înțelegeți lucrul acesta că frica aceasta a fost o frică care au avut o.

38:28Acuma, de ce vă spun lucrul ăsta și cum putem noi birui frica asta? Vă spuneam că frica aceasta de gura lumii o birui prin faptul că știi cine ești în primul rând în ochii lui Dumnezeu. Și dacă știi cine ești în ochii lui Dumnezeu și cunoști și motivația pentru că gura lumii se deschide împotriva ta, te liniștești și mai înțelegi un lucru că nu tu ai început. Cel ce începe duce la bun sfârșit. Amin. Amin. Tu mi ai dat darul. Tu te Tu l vei purta de grijă. Acuma cum biruim noi frica asta de lipsă de provizii? Cine mai calcă în atelierul meu? Unde mă duc? Ce o să fac? Acuma primul lucru care se întâmplă este următorul lucru. Unde a trebuit să ajungă Iosif din pricina darului. El a vrut să ajungă la Han, dar n a putut fiindcă l au scanat și au zis: „Pentru voi, ca să înțelegi, pentru voi nu era loc de poposire pentru ei. Și atunci a trebuit să se ducă într o iesle. Și tu vii și spui așa: „Doamne, ce am ajuns?

39:31Poate că era bine să nu mă fi încurcat cu treaba asta. Puteți să mi permiteți un moment de sinceritate? să nu mă coste. Am avut câteva momente când mi a zis: "Oii fi judecat eu drept faptul că n am rămas în procuratură și m am dus să mă fac păstor să mă facă niște neisprăviți în toate felurile. M am mărturisit că zis dacă rămâneam pocăit și veneam în biserică și eram domn procuror, mai vorbeai tu de mine. Tu nu mai vorbeai de mine pentru că [Muzică] și poate ai avut și tu momente astea când ai zis: „Doamne, oi fi ales eu bine să iau darul ăsta. Nu mai bine lăsam nedesfăcut?

40:31Hai să ne gândim. N ai avut momente când ne ai spus: Deci știam eu că intru la pocăiții ăștia în biserică, mai călcam a doua oară. Ascultați mă, eu știu că dumneavoastră iubiți frații și surorile, dar asta nu înseamnă că nu putem fi sinceri. Nu înseamnă că nu putem să recunoaștem că sunt momente când ne a părut rău. Nu ne a părut rău de frații și surorile care sunt cum se cade cuvincioși. Mi a părut rău de unii care nu și văd de treabă și te a durut. Și dumneavoastră știți când ai o durere sau dacă cineva se ia de tine, nu mai îi vezi pe oamenii ăia care s buni și mulți. Nu l vezi decât pe ăla care e rău de gură. Cum poți birui o asemenea situație? La ce trebuie să te gândești? Zici: „Uite, Doamne, am ajuns în Iesle. Aveam și eu o meserie. Am și eu niște bani în buzunar. Aveam și eu un vis să nască Maria într un fel, să ne căsătorim în Uite cum am ajuns. Nie, dragii mei, acolo în locul acela pe care tu îl socoți, ciudat o retrogradare, n o să bată la ușă că n ai ușă, dar o să scalce pragul cineva cu o lădiță, o cutie în care este aur.

41:50Aurul este simbolul regalității, adică a faptului că peste cel mare domnește unul și mai mare și peste toți domnește Domnul. Amin. Acolo există și niște tămâie pentru ca să ți se spună că preoția, slujba este la fel de importantă ca aurul. Și lângă este și smirna prin care ți se spune doar el poate să vindecea ce nimeni nu poate să vindece. Aurul înseamnă nu vei muri de foame. Tămâia înseamnă contează mai mult ce faci în plan spiritual decât material. Iar smirna înseamnă nu te va lăsa Dumnezeu nevindecat. Magii au venit la Iesle și au zis: „Aici ne a trimis Dumnezeu. Steaua i a condus la Iesle, adică de fapt la locul de poposire i a condus unde erau ei. E adevărat că Magi au venit mai târziu cu

08Darurile ajung în locul unde te-a binecuvântat Dumnezeu

42:50doi ani și erau într o casă de poposire, dar steaua s a dus acolo unde tu zici: „Nu mi place unde am ajuns, nu mi place ce sunt." Vă spuneam că Iosif de la nașterea Domnului Iisus nu e același cu Iosif de la templu. Cel puțin mie nu mi pare Iosif caută un loc aici și cu două turturele. Cele mai era jertfa săracului, așa se spunea. Ei, dacă așa stau lucrurile, înseamnă că uneori tu spui: „Doamne, uite, dacă eu nu deschideam darul ăsta, poate că n ajungeam să am viața aceasta în care asta n am, asta n am, asta n am, asta n am, asta n am, de asta mi e frică, de asta mi e frică. Și pentru că oamenii mă percep cum mă percep, uite unde am ajuns cu proviziile. Dar Dumnezeu spune: „Dar eu nu trimit darurile mele la adresa pe care ți o alegi tu. Eu trimit darurile mele în locul în care te am binecuvântat să fii.

43:42Amin. Și atunci darurile acestea date reprezintă providența lui Dumnezeu care spune: „Binecuvântez alegerea pe care ai făcut o și fără darul acesta nu ți bătea, nu ți trecea nimeni pragul. Fără darul, fără darul acesta nimeni nu strecea pragul. Și să vă spun acum un lucru care vreau neapărat să închei. Bun. Sunt de acord că gura lumii vorbește. Sunt de acord că s ar putea datorită pocăinței să fii scos în afara sistemului. Dumneavoastră uni ați trăit. Pocăința era egal fără facultate. Nu te admitea. Pocăința însemna te dă afară de la locul de muncă. Și și astăzi nu mai ai probleme că declari că ești pocăit. Ai probleme că trăiești că ești pocăit. Și unde ești mereu mereu tendința e să fii scos afară. Să zicem o chestiune. Stau la cafea colegii tăi și îi bârfez pe șeful. Tu pocăită intri. Când te văd ăștia deodată tăcere. De ce? Ca să te scoată în afară. Te simți, nu te simți binevenit, nu te simți că ești al lor, mereu te simți exclus. Și Dumnezeu spune în felul următor: "Unde tu ești exclus și crezi că ești retrogradat, eu acolo vin să binecuvântez." Darurile nu le trimit la cafeaua bârfitorilor, ci darurile le trimit la iesle ascultătorilor de Dumnezeu.

45:00Aleluia. Și contează lucrul ăsta. Amin. Amin. Și ce ar trebui să facem noi sau cum am putea să biruim chestiunea aceasta cu lipsa proviziilor? Vă voi vă spun un lucru și vă spun chestiunea aceasta și sper din toată inima. Pe a treia numai o enunț ca să nu las predica neîncheiată. Ai avut o prietenă sau poate e un copil de al tău sau poate soțul sau soția, mai ales soții pentru soții. Te ai gândit tu, ai ales un restaurant, un meniu și te ai dus și ai spus: „Uite, o să fie sărbătorile. Aș vrea să ieșim. Poate o prietenă, poate un prieten, cineva cunoscut. Și te ai gândit să faci o surpriză frumoasă, plăcută. Și persoana respectivă a ajuns la restaurant, s a așezat tu foarte bucuros, cu așteptarea aceasta că va înțelege și ia meniul.

45:53Tu te ai uitat cât costă? 100 RON. Dar cine crezi că suntem noi? Și în momentul acela ai simțit că ți a pus gheață pe inimă și ai spus: "Dar noi am venit aici să studiem prețurile sau să ne bucurăm? Dumnezeu îți spune: "Tu vrei să studiezi prețurile sau să te bucuri? Tu vrei să stai să citești listele cu ratingul țării și să te îngrijorezi sau tu ai venit aice să te bucuri?" Încă o dată te întreb, Dumnezeu te cheamă la masă și tu stai la masă speriat, dar asta cât costă? Dar asta cât costă? Dar asta cât costă? Dumnezeu stă și dă și spune: „De aia te am chemat eu aice ca să stai aici pe scaun de la biserică chircit cu frica în sân. Dacă o să am aia, dacă o să am aia. Dar ce vrei să fac? Păi Maria a zis: „Voi binecuvânta pe Domnul.

46:48Sufletul meu preamărește pe Domnul. Elisabet a cântat. Zaharia a cântat. Lumea s a bucurat. Toți cei care sunt în prezența lui Dumnezeu trebuie să se bucure. Dacă Dumnezeu te a chemat la masă, dacă Dumnezeu te a chemat la această sărbătoare, bucură te în numele lui Iisus. Amin. Asta i de făcut și Dumnezeu să ne ajute. Hai, Bogdan, ca să enunți și ultimul lucru. A, am vrut să spun ceva. Ă, când în seara aceasta o să merg spre casă ă că sunt unii, au venit unii și la biserică, a venit cineva odată la biserică și era într o dispută cu un frate. El era pregătit să se certe și a venit și cu un bodyguard, că dacă iese cearta cu ceva mișcări, râzi tu, dar eu nu râd. E adevărat ce spun eu, dar au fost oameni care au pus bodyguard la ușa biserică câ se citau frații. Citiți în America că a venit poliția să i despartă și au venit cu bodyguardzi. Și acuma te întreb pe tine când te duci acuma spre casă cine vrei să te țină de mână?

47:50Păi, poate să te țină un musculos, poate să te țină unul cu bastoane, cu spray paralizant, dar să spun un lucru. Există lucruri care nu pot fi cumpărate. Protecția. Există lucruri care nu pot fi cumpărate. Pacea. Există lucruri care nu pot fi cumpărate. Sentimentul că Dumnezeu este cu tine. Există lucruri pe care banii nu le cumpără niciodată. Sentimentul curăției și a liniștii sufletești când nu te ai mânjit. Nu le poți cumpăra. Ți le dă Dumnezeu ca daruri. Și acuma aș vrea să închei [Muzică] ce va zice lumea. Dacă lumea are o percepție asupra mea, ce voi mai mânca și voi îmbrăca? Cine mai trece pragul? Mai rămân eu cu ce mânc proviziile. Al treilea. Matei 1:24.

09A treia frică: frica de a dezamăgi, de eșec

48:39Când s a trezit Iisus, Iosif, pardon, din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului și a luat la el pe nevastă sa. Aoleu, frate, nu vreau să mă bag. Hai, mă, omule, nu, nu, nu, că eu nu și așa nici nu mă pricep. Vorbirea mea este bâlbâită. Altul, frate. Nu, nu, nu. Dar de ce nu vrei să nu știu, frate, nu mă simt în stare, nu sunt eu așa cum nu să fie altul mai vrednic decât mine. Frica de a dezamăgi. Asta știți că unii nu iau darul lui Dumnezeu pentru că le e frică de eșec. [Muzică] Dar dacă o să dezamăgesc, dacă o să fie nu știu cum, dacă unii unii toată viața lor stau stau acolo. Mereu zice Dumnezeu: "E rândul tău, hai! Nu, Doamne, nu trimite l pe Aaron. Vorbirea mea e încâlcită.

49:44Tata, nu tu contezi. Eu contez. Du te. Nu sunt cel mai mic din tot tribul. Sunt cel mai neînsemnat. Uite, bat aice grâul, îmi fac eu o porție, mă duc în casă, îmi văd de viața mea. Du te cu puterea pe care ți o dau, nu cu puterea pe care o ai. Nu te trimit eu, zice Domnul. Va naște un fiu, va fi mare, va fi calea va fi glasul celui care strigă în pustie, va întoarce inimile, părinții spre copii. Dar cum e cu posibil lucrul ăsta că suntem bătrâni? Ai înaintat în vârstă la care îngerul a zis: „Mutule, mai bine tăceai. Sunt șoc. Adică ați înțeles? Dumnezeu seșteate. Dar eu te chem. Adică este un plan al lui Dumnezeu și avem o frică să împlinim planul lui Dumnezeu. O frică de cum ne percep oamenii. O frică că ne pierdem proviziile din pricina oamenilor și avem o frică să împlinim planul lui Dumnezeu.

50:46Și Iosif s a ridicat și a zis: Trebuie să mi birui frica. și o s o iau pe Maria la mine și să împlinesc planul lui Dumnezeu. Iosif s a ridicat și a zis: „Fac voia lui Dumnezeu." Acum să vă spun un lucru. Haideți să vă spun un lucru.

10De la suspiciune la supunere: cum devine omul ascultător

51:01Când a fost o dată în viața ta, în ultima perioadă, când ce ți a cerut Dumnezeu părea extraordinar de ciudat, complicat, neașteptat, atât de diferit de modul în care tu gândești? S a întâmplat? Există ceea ce se numește suspiciune sau îndoiala omului. Domnule, am o suspiciune că lucrurile acestea sunt așa și există o supunere între suspiciune și supunere. Cum fac pasul? Cum poate omul suspicios să devină omul supus sau omul îndoielnic, temător, să devină omul ascultător? Cum vă spun? Cum? Dacă tu analizezi faptul în sine, gata ești. A, cum mă trezesc? Cum mă duc? Cum fac? Tu trebuie să cântărești pe cel ce ți a spus ce ți a spus, nu ce ți s a spus. Că dacă începi să analizezi ce ți s a spus, nu te supăra, măi, greiere ce ești. Tu ești un greere și el este Dumnezeu. Cum poți tu să înțelegi vreodată ce gândește Dumnezeu? Te uiți la el și spui doar atât. Te cred. Atât. Te cred. Amin.

52:11Te cred pe tine că dacă stai să te uiți la plan și să te gândești cu ce bani, cu ce oameni, cum, când, te ia transpirația rece. Dar dacă te uiți la el și spui: „Mă, dacă a zis el, fără mă, dacă a zis el, ziceți împreună cu mine, dacă a zis el se va face. Aleluia! Pentru că credința mea nu e în plan, că el oricum nu se sfătuiește cu mine. Cu cine se sfătuiește Domnul? Pe a cui mână se sprijină El? Eu mă încred în persoană, nu în plan, pentru că persoana este cea care este chezașa și garantul faptului că lucrurile se vor face. Dar aș vrea să aș vrea să să te întreb un lucru. Aș vrea să te întreb un lucru.

53:03[Muzică] Versetul 25 cu care închei. Matei 1: 25. Puteți să mi permiteți acum o notă personală? Adică vă rog să iertați mă pentru cele 15 minute în plus și vă iert și eu pentru întârzierile de ore care le ați avut la biserică. Nu, voi n ați întârziat niciodată. Ba da, pus cap la cap. Sunt ore. Nu, tu, Ruzana mai mult. [Muzică] Zic așa, pentru că mi amintit de o predică în care vorbeam cu tine că te luasem ca exemplu și tu erai supărată că nu era chiar așa. Știi, îți aduci aminte așa i am zis, ți am zis că nu m ai salutat și tu ai zis: „Ba, v am salutat și am zis: „Da, dar mai târziu decât ceilalți că ai întârziat.

53:55Bun, mă întorc la predică. Dar n a cunoscut o până cea a născut un fiu. Acuma vă întreb un în numele Domnului, așa, gândiți vă în numele Domnului, poate că e prea dramatic, dar vă întreb de ce? Dacă divenise nevasta lui, cine l

11Să nu amestecăm omenescul cu duhovnicescul în planul lui Dumnezeu

54:11împiedica să se bucure de ea? Răspuns. Nimeni. I a zis îngerul nu te atinge de ea. I a zis: „Ia o la tine. Și să fie nevasta ta. Și atunci vă mai las un pic să mai gândiți. Mențiunea aceasta este o mențiune care ridică o altă întrebare. Sigur că ea în sine poate să fie și un răspuns la faptul că Maria a fost ridicată pe un rang pe care ea niciodată n a vrut să fie și nici nu se vede așezată cu pururea fecioară, fântâna ferecată. Ea este o fântână, dar nu fereecată pentru că e întâi născut și aice spune clar, nu a cunoscutul se referă strict la cunoașterea dintre un bărbat și o femeie. Atunci de ce a făcut Iosif lucrul ăsta? Există în viață un moment când Dumnezeu spune: "Ca să poți să ai puterea să împlinești planul meu, încearcă să n amesteci lucrurile între ele."

55:09Uneori preamestecăm omenescul cu duhovnicesc. Lasă, Doamne, să se nască, să fie lucrurile clare, să meargă pe linia aceasta. Ce i de la Duhul Sfânt e la Duhul Sfânt. Eu nu mă ating de ea. Să se nască pruncul și apoi o s o cunosc ca soție. Dar e adânc lucrul ăsta pentru că Dumnezeu spune frica asta de a nu dezamăgi poate că pleacă de la faptul că uneori amesteci dumnezeiescul cu omenesc, amesteci țărâna cu cerul, amesteci Duhul Sfânt cu ambițiile noastre. Și Iosif a spus: „Doamne, eu sunt un om care vreau să fie toate lucrurile așezate. Ce i al tău e al tău, ce i al meu e al meu. În sensul în care ați înțeles, nu vreau să fac lucrul ăsta pentru că poate ar fi în inima mea e o încredințare, este un o sensibilitate a lui Iosif, este un mod personal de a gândi lucrurile, dar el este profund și vorbește despre următorul lucru. Poate că frica de a eșua ar trebui să te ducă la următorul lucru.

56:12Doamne, ia să nu mai amestec eu lucrurile. Dacă ai zis lucrul ăsta, să fie lucrul ăsta. Dacă ai zis lucrul ăsta, să fie lucrul ăsta. Și atunci cumva toate se vor schimba. Bun, noi suntem pocăiți. Da, spune Dumnezeu că n avem voie să râdem. Ba nu, dar nu unul de altul. Ă spune Dumnezeu că n avem voie să avem bucurie. Dacă stau cu tine la masă și mănânc o prăjitură, nu sunt pocăit. Și dacă spun, vai ce bună e prăjitura asta și dacă spun că mi place dulcele, sunt mai puțin pocăit, n a zis niciodată Dumnezeu că ți interzice umanitatea, dar să nu uiți că între umanitate și omenie e el. Adică Dumnezeu nu tăgăduiește latura noastră umană, care nu este una toxică, nocivă. Dumnezeu nu ți spune să nu fii om. Mă, ție îți place?

57:04Uite ne vorbim despre noi, cei cu ochelari. Știți că eu tot timpul acasă port ochelari că eu tot timpul citesc. Spune mi te rog frumos. Te ai dus și ai zis la optica cu ochii închiși care ramă nimeresc. Te a lăsat Dumnezeu, ți ai pus ce ramă vrei, ce culoare vrei. Asta mi se potrivește, asta nu mi se potrivește. Deși suntem, Doamne iartă ne unii dintre noi chiori, toți stăm să ne alegem o. Dar ne stăm acolo și ne uităm. Și eu la fel mi am ales o ramă care să mă aștepte. Ai venit în seara asta îmbrăcată. Ați ales o culoare? Foarte bine. Domnul să te binecuvânteze. E latura noastră omenească. Da. Tu ești în felul tău. Și Dumnezeu spune: „N am nicio problemă cu tine." Știți că la un moment dat Vumbra spunea că Sabrina a văzut un lucru în vitrină și parcă un colier ceva. Da. Și ei i a i a cerut să l cumpere. La care el i a ținut o lecție despre ce înseamnă Domnul și despre ce înseamnă banii Domnului și a avut seara un vis și Domnul i a spus: „Du te și cumpără l."

58:00Sigur i a zis lui acuma eu nu zic că duceți vă și cumpărați coliere. Numai că Dumnezeu nu ți refuză latura ta omenească. Însă Dumnezeu spune le amesteca. Unde trebuie să fii om, fii om. Dar unde trebuie să fii un om ascultător de Dumnezeu, fii un om ascultător de Dumnezeu. Pot să vorbesc un pic mai mult cu lucrul ăsta? Uite, am să vă spun lucrul ăsta. Te întâlnești cu cu prietena ta și ea pocăită. Bună seara. Ce mai faci? De unde vii? Poate vorbiți un pic de politică, nu i nicio problemă. Numai te rog, ascultă mă, dacă vă duceți în latura firească, amestecăm planurile. Nu ni se refuză faptul de a fi oameni și trebuie să fim că trebuie să fim ciudați, extremiști, că mie nu mi place nici omul care mă întâlnesc și când mă întâlnesc cu el, aleluia! Slăvit să fie Domnul! Și mai sunt vreo trei patru prieteni din lume pe lângă mine și eu nu știu pe unde s o mai scot cămașa pentru că în ochii lor el pare ciudat, el laudă pe Domnul, dar modul cum o face aduce despre Dumnezeu o părere ciudată. Pe mine oamenii aceia mă vor asocia cu omul ăsta care și atunci vă spun sincer că câteodată un bună seara, un bună ziua, un ce faceți e la fel de bun că o spui cu aceeași inimă de copil de Dumnezeu.

59:17Nu o formulă anume e cerută. Ce faci, Iosif? Îl las pe Iisus să se nască așa cum a fost zâmbizlit de Duhul Sfânt, iar după aceea voi avea și eu cu Maria o viață. Dar ce face Dumnezeu? Face Dumnezeu. Eu mă dau un pic la o parte, aștept să se termine și apoi voi face și eu ceea ce Domnul Dumnezeu mi a dat și mi a îngăduit. Te rog în numele Domnului Iisus ca planul lui Iisus să iasă. Te rog din toată inima.

12Chemarea finală: să desfacem darul, chiar ambalat cu lacrimi

59:50Nu le mesteca și spune în această seară: Doamne, să fie limpede: Ce sunt eu, ce ești tu, cum lucrezi tu, cum lucrez eu? Vă întreb în numele Domnului Iisus, o să vă desfaceți darul? Chiar dacă a venit ambalat cu lacrimi, chiar dacă vă expune judecății, chiar dacă vă aduce tensiuni și lupte și poate conflicte pe care nu le ați așteptat, chiar dacă o să vă trimită într un loc în care n ați crezut vreodată că o să fiți cum s a simțit cum s a simțit Iosif și Maria în Egipt? Dar pot să spun o altă întrebare? Astăzi mă gândeam când a zis că s au dus în Egipt, ai auzit acolo că s au plâns de foame? Spune Dumnezeu prin cine a lucrat. Nici nu i interesant lucrul ăsta. Când Dumnezeu te trimite, Dumnezeu te și întoarce. Când Dumnezeu te trimite, mâna lui care te a trimis e mâna lui care te ocrotește și mâna lui care te aduce înapoi. Vedeți? Niciun detaliu despre Egipt, ca și cum Dumnezeu spune: "E neimportant tu niciodată să nu porți grija locului în care te duci dacă eu ți am poruncit să te duci".

1:01:00Percepția. Ce spune Dumnezeu e mai important decât ce spune omul. Și apoi ce Dumnezeu a început, Dumnezeu duce la bun. doi proviziile. Păi ești în locul în care ești, nu mai ai ce ai avut, nu mai ești tâmplarul care avea vadul, poate care l avea, dar ești tâmplarul la care vin magii. Nici ăștia nu veneau dacă nu era darul desfăcut de tine. trei planul lui Dumnezeu îl facem și l împlinim în momentul în care avem convingerea că Dumnezeu din cer este acela care zice între suspiciune și supunere e diferența de cum privești. Omul suspicios privește la plan și se întreabă cum e cu putință. Iar omul care este supus se uită la Dumnezeu și spune: „Toate sunt cu putință pentru că mă uit la el." Și în al doilea rând, ca o adăugire, nu amesteca lucrurile. Lasă le să se împlinească după voia lui și nu le amesteca.