Ce ne-a făcut Dumnezeu?

0:00Ăă, citim din cuvântul Domnului. Pentru aceasta vă rog frumos să vă ridicați. Ăă, miercuri când am întrebat unde este scris titlul din această, n au știut frații, n au știut surorile să dibuiască acest răspuns. Nu i nimic. Astăzi avem răspunsul ă amin. Ă Geneza 42, citim începând cu versetul înâi. Iacov a afla că este grâu în Egipt și a zis fiilor săi:„Pentru ce vă uitați unii la alții? Ai auzit? Când e foamete, nu trebuie să stai și să spui: „Doamne, lucrează, trimite îngerii tăi, trebuie să te ridici." Și a zis: „Iată, am auzit că este greu în Egipt. Coborâți vă acolo și cumpărați ne de acolo ca să trăim și să nu murim." 10 frați ai lui Iosif s au coborât în Egipt ca să cumpere grâu. Dar pe Beneamin, fratele lui Iosif, Iacov, nu l a trimis împreună cu frații lui, că zicea:„Nu cumva să i se întâmple vreo nenorocire?"

0:54Fii lui Israel au venit să cumpere și ei grâu împreună cu cei ce veneau și ei, căci era foamete în țara Canaanului. Iosif era mai mare în țară. El vindea grâu la tot poporul din țară. Frații lui Iosif au venit și s au aruncat cu fața la pământ înaintea lui. Iosif cum a văzut pe frații săi, i a cunoscut, dar s a făcut că le este străin. Le a vorbit aspru și le a zis: „De unde veniți?" Ei au răspuns din țara Canaanului ca să cumpărăm merinde. Iosif a cunoscut pe frații săi, dar ei nu l au cunoscut. Iosif și a adus aminte de visele pe care le visase cu privire la ei și le a zis: „Voi sunteți iscoade. Ați venit numai ca să cercetați locurile slabe ale țării. Ei i au răspuns: „Nu, domnul meu, robii tăi au venit să cumpere merinde. Noi toți suntem fiii aceeași aceluiași om. Suntem oameni de treabă. robii tăi nu sunt iscoat. El le a zis: „Ba, nu ați venit să cercetați locurile slabe ale țării. I au răspuns: „Noi, robii tăi, suntem 12 frați, fii ai aceluiași om din țara Canaanului. Și iată că cel mai tânăr este astăzi cu Tatăl nostru, iar unul nu mai este."

2:00Ios le a zis: „Est tocmai cum v am spus: Sunteți Iscoade. Iată cum veți fi încercați pe viața lui Faraon că nu veți ieși de aici până nu va veni fratele vostru cel mai tânăr. trimiteți pe unul dintre voi să aducă pe fratele vostru, iar voi veți rămâne închiși. Vorbele voastre vor fi puse astfel încercare și voi ști dacă adevărul este cu voi, altfel pe viața lui Faraon, că sunteți iscoare, cred și eu că s a jurat pe o viață și i a aruncat pe toți în temniță trei zile. A treia zi, Iosif le a zis: „Să trăiți, eu mă tem de Domnul. Dacă sunteți oameni de treabă, să rămână unul dintre frații voștri închis în casa voastră de păzire și voi plecați. Luați gândurile ca să potoliți foamea familiilor voastre. Aduceți mi pe fratele vostru cel mai tânăr pentru ca vorbele voastre să fie dovedite și să nu muriți. Și așa au făcut. Ei au zis atunci unul către altul: „Da, am fost vinovați față de fratele nostru, căci am văzut neliniștea sufletului lui când ne ruga și nu l am ascultat. Pentru aceasta vine peste noi necazul acesta. Ruben a luat cuvântul și le a zis: „Nu vă spuneam eu să nu păcătuiți împotriva copilului, dar n ați ascultat. Iată că acum ni se cere socoteală pentru sângele lui. Ei nu știau că Iosif îi înțelege, căci vorbea cu ei printr un tălmaci.

3:25Iosif a plecat la o parte de la ei și a plâns. Apoi s a întors și le a vorbit și a luat dintre ei pe Simeion și l a legat cu lanțuri în fața ochilor lor. Iosif a poruncit să li se umble sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sacul lui și să li se dea merinde pentru domn. Și așa au făcut. Ei și au încărcat grâul pe măgari și au plecat. unul dintre ei și a deschis sacul ca să dea nutreți măgarului în locul de popas și a văzut argintul la gura sacului. El a zis fraților săi:Argintul mi s a dat înapoi și iată l în sacul meu. Atunci li s a tăiat inima și au zis unul altuia tremurând: Ce ne a făcut Dumnezeum? Amin. Ce ne a făcut Dumnezeu? Vă rog să ocupați locurile. Cineva să se roage pentru mine? Amin.

01Întrebarea „Ce ne-a făcut Dumnezeu?” e o reacție la spaimă

4:16Vă rog din toată inima. Voi rugați vă, eu duc cuvântul Domnului și Domnul să lucreze. Preaiubiților, aș vrea aș vrea să aș vrea să povosim puțin asupra acestei întrebări. Întrebarea aceasta este ca un fel de exclamație. Ea n a fost gândită. Ea este o reacție la o spaimă. Este o reacție la un eveniment neașteptat. Ei credeau că argintul a rămas la Iosif și când a văzut că argintul era în saci, ei au intrat într o stare de teamă și de confuzie, mai ales că situația era una extrem de precară. Și atunci au zis: „Ce ne a făcut Dumnezeu? S a întâmplat vreodată să intri într o zonă de incertitudine, să spui: „Doamne, ce ai făcut? Ce vei face? Ce faci cu mine?" S a întâmplat să ai această întrebare: Doamne, ce ne ai făcut? Ce ne faci? Cum va fi?

5:12Întrebarea aceasta se naște, spuneam, ca urmare a unei spaime, ca urmare a unui eveniment neașteptat. Și aș vrea în numele Domnului Iisus Hristos, plecând de la această întrebare, să răspundem astăzi, spunând așa: Hai să vedem ce ne a făcut nouă Dumnezeu, să vedem ce vrea Domnul Dumnezeu să facă, cum Domnul Dumnezeu va lucra și lucrează. Ă Ai dorința să primești un răspuns la întrebarea aceasta? Da. Te ajută? Te ajută? Da. Poate te afli într o situație în care nu prea mai înțelegi, nu mai reușești să citești bine drumul pe care te afli. Poate nu mai știi bine la răscruce care i direcția bună. Nu mai știi să interpretezi lucrurile din viața ta. Pocăiți, pocăiți, Biblie, Biblie, rugăciune, rugăciune. Dar ajungem în momente când uneori nu mai știm să interpretăm corect lucrurile din viață.

6:03Oare de ce? Cum? Ce ne a făcut Dumnezeu? Primul lucru pe care aș vrea să vi l spun este următorul. Vreau să dau azi dovadă de o mare mare înțelepciune, Doamne ajută mă, și de mare mare pocăință și să vorbesc foarte foarte scurt. Amin. Amin. În sfârșit, fiți atenți. Eu tot m am frământat de a lungul vremii și mi am pus această întrebare, să mă iertați că mi am pus această întrebare, de ce Dumnezeu o fi dat de mâncare unor dușmani? Tot mai bine îi lăsam foamete. Da, o să spuneți ce gândesc ăsta l am avut. Bun, rău, atât am adus mintea. Deci Dumnezeu face ca Iosif să fie un instrument de salvare. Între egipteni și evrei. Existau 400 de ani de sclavie, 400 de ani de robiie. Existau 400 de ani de dispreț, de ocară. Și acuma Dumnezeu găsește de cuviință ca prin Iosif să salveze de la foamete Egiptul. Și am stat și m am gândit, dar de ce Dumnezeu o fi ales Dumnezeu să să dea răspuns la această foamete prin Iosif în Egipt?

7:13Eiptenilor le a mers bine. Eiptenii au avut grâne pentru că Iosif a fost un om înțelept. A fost un om care a primit de la Dumnezeu această descoperire că va fi foamete și el n a zis doar așa vorbește Domnul. Că poate un prooroc data viitoare când spune așa vorbește Domnul continuă să ne spună și ce trebuie făcut. Pentru că asta ar fi o proorocie care să fie corectă. Cea în care după ce spui ce se întâmplă, ce ai văzut, spui și ce ai de făcut, pentru că omul are nevoie de îndrumare. Du te, fă rege. Amin. A, ajutați mă să predic. Da. Eu cred că în ceasul în care a venit Iosif cu merind de la frații lui și frații lui l au disprețuit, n au dat doi bani pe ei și aveau gânduri de ucidere, Dumnezeu în momentul acela deja a făcut un plan de restaurare a întregii situații.

8:11Coete a început din momentul în care Iosif era cu brațele pline și frații cu inimile goale. Pentru că acolo unde nu locuiește dragostea e gol. Acolo unde nu locuiește respectul e pustiu. Și când Iosif a venit cu brațele încărcate la frații lui, la Dotan, căutându i și apoi găsindu i după ceva timp, în momentul acela când Dumnezeu a știut că frații îl vor vinde și l vor arunca, Dumnezeu deja stabilise planul de restaurare. Uneori, preaiubiților, va trebui să înțelegem un lucru extraordinar de important. Vedeți, Dumnezeu ar putea să vină acuma și să și să spună prin cineva, uite, pe cine să iau exemplu, cine se oferă să fie partenerul meu de discuție, un bărbat, fratele Ilie, că nu se supără ridicat primul. Dacă i aș spune: „Frate Ilie, cred că ar fi bine să vă rugați mai mult. Nu că nu s ar ruga. Ă știi ce ar spune? Dar de ce mi zici asta? Dar cine ți a zis ție lucrul ăsta?

9:11Dar stai și alții se roagă. Dacă eu mă duc să spun unui om un lucru, poate că am și eu o anumită înțelegere a lucrurilor. Poate că văd anumite tristeți, anumite, că știți, uneori mai mă uit la dumneavoastră în timp ce predic și vă mai văd așa pe gânduri, vă mai văd pierduți în gândurile dumneavoastră. Alteori nu vă mai văd la biserică, alteori văd că nu cântați, alte și atunci mă gândesc și eu, mă, poate ceva ceva ar trebui să spun, ești bine, ești știți, dar dacă eu încep să i spun unui om sau dacă tu primești de la un om anumit îndemn sau poate chiar o anumită mustrare, te scuzi, te aperi, începi să te explici, începi să te compari cu alții, ba spui apă numai pe mine m ai găsit dintre toți. Noi avem un mod omenesc de ne apăra în fața adevărului. chiar pocăiți dacă suntem, nu ne vine ușor să primim adevărul lui Dumnezeu, mai ales dacă este un adevăr din acela care este inconfortabil. Și dacă cineva e de acord să spună amin.

10:08Amin. Adică numai dacă tu ești așa, dacă tu ești cel care orice ți ar spune cineva, mă fii cuminte? Da, bine ai zis, mă fi mai pocăit? Da, Doamne, ajută mi. Dar eu n am văzut. Noi avem un soi de încăpățânare, avem un soi de rezistență și chiar așa un fel de deranj. Dar de ce mi ai zis mie? Na. Și atunce Dumnezeu care știe lucrul acesta că omul care se duce la om nu i primit, Dumnezeu ca să poată să facă ce are el de gând să facă, Dumnezeu uneori trimite evenimente în viață care ne

02Foametea este un pedagog deghizat, un clopoțel de alarmă

10:41devin pedagogi. Foametea nu e un dușman al Canaanului. Foametea nu este un dușman pentru familia lui Iacov. Foamea este un pedagog deghizat. Este un clopoțel de alarmă care spune așa:„Vezi că ăă te mă ating de trupul tău, că poate se trezește și sufletul tău, mă ating de finanțele tale, că poate se trezește în tine dorința de a fi un om mai pocăit. Mă ating de ceea ce ție ți e drag pământește pentru ca să ți dai seama că anumite lucruri care sunt importante le ai lăsat deoparte. Cineva poate să adeverească că este felul lui Dumnezeu de a fi. Da. felul lui Dumnezeu de a fi. Păi, când ai un necaz, primul gând care îți vine, de aceea a venit necazul acesta peste noi. Deși trecuseră atâția ani. Noi acuma ne aflăm în al doilea an de foamete, doar așa ca să știți, șapte ani de foamete au fost. Acuma suntem în al doilea an de foamete. Ei, vreau să vă spun următorul lucru, dragii mei.

11:39Dumnezeu s a uitat la familia lui Iacov și familia lui Iacov era din punct de vedere omenește bine până la momentul foametei. Avea vite, avea turme, avea cereale, lucrurile mergeau bine. S a uitat Dumnezeu și a zis: „Dacă îi las pe ăștia, așa mor. Uitați vă că fiii lui Iacov deja aveau o pasivitate și față de o situație care reclama puțin atenție că a trebuit Iacov să i trezească din pasivitate și să le spună: "Păi ce stați, ziceți și vă uitați?" Pentru că toată lumea a aflat că în Egipt există sunt grâne și voi vă uitați unii la alții. Păi, dacă vă uitați unii la alții și încrucișați brațele, voi o să rămâneți în foamete. Și asta este un principiu bun, că Dumnezeu dă binecuvântările când te ridici. Dumnezeu dă binecuvântările când începi să pășești. Tu îți faci partea și Dumnezeu face El ce știe să facă. Amin. Doamne ajută ne. Acuma, de ce spun că această familie era o familie disfuncțională și nu și vedea adevărata foame? Dumnezeu din cer, eu cred, aceasta este credința pe care o am, eu cred că i a spus lui Iosif ce va face, că tot răul se va transforma într un bine, că a fost trimis pentru salvarea și a egiptenilor, dar el a fost trimis mai mult pentru salvarea casei lui. Ei, acuma să vă spun un lucru. Familia aceasta avea o problemă și n o știa. Și am să vă dau un exemplu scurt și imediat trec la următorul punct spre bucuria voastră. Fiți atenți. Nu că nu vreau să vă țin mult. Am așa de multe pagini.

13:02Uite, Andrei, fii martorul meu. Da, cred că s cel puțin vreo 15. Cine le vrea să le ia acasă să le citească în liniște. Bine, urmăriți firul atunci acasă. Îi zice zice Iacov„Pentru ce stați și vă uitați? Duceți vă în Egipt, luați argint, că în viață când n ai un lucru și trebuie să l rezolvi, afli că ai alte lucruri. Când ești obligat să rezolvi niște lucruri, deodată îți dai seama că ai niște resurse de care nici nu știai. Argint aveau, dar vine o vreme în viață când te poți uita la argint și spui: „Nu te pot mânca, că argintul nu rezolvă totul". Există situații unde argintul îți este de folos. Și vă mai fac așa o provocare. Provocare o numesc. Să mi spuneți mie unde scrie în Biblie argintul rezolvă totul. Ba da, scrie.

13:54Scrie argintul dă totul, rezolvă totul. Data viitoare, bine, la studiul biblic când ne întâlnim. Și pe mine m a șocat, dar scrie lucrul acesta. Bine, așa a zis și cu versetul ăsta că nu există. Uite că există. Aveți răbdare. Da, unii care se mai deja sunt pe resurse creștine, sunt pe motorul de căutare și scrie acolo argintul. Da. Și deja sunt acolo și află imediat. Da. Bun. Haideți să ne întoarcem la predică. Deci, ce vreau să subliniez acuma, bine, v am făcut să cercți Biblia. Avea un profesor de chimie care zis așa: „Când voi ieși din clasă, domn profesor, când voi ieși din clasă, să nu vă uitați la pagina 87. Ce credeți că s a întâmplat când a plecat până săptămâna cealaltă? Știam și virgurile, căutam coduri ascunse să vedem unde i Davinci, unde i codul și când a venit a zis: „Cine se a uită la pagina 87, noi am tăcut toți." Și râdea, zice: „Asta e lecția pe care vreau să vă dau. Cred că o știți pe Dăos, că așa suntem noi.

14:58Când ne este un pic stârnită așa, cercetăm. Bun, mă întorc acuma la ce voiam să vă spun. Familia aceasta avea o problemă și nici măcar nu știa. Și familia aceasta și se întâmplă uneori, sunteți conștienți de faptul că putem uneori să rămânem în niște lucruri care dacă nu intervine Dumnezeu nici nu realizăm cum suntem. Tu poți să spui acuma vai, dar eu sunt plân și plin de pace până când dă tramvaiul peste tine la figurat și după aceea faci ca trenul. Noi nu aflăm cum suntem până când anumite situații nu intervin. Și acuma a venit foametea. De ce? Pentru că Iacov zice așa: "Duceți vă, nu stați nepăsători, e chiar poruncitor, e un pic chiar mustrător, dar nu l luați pe Beniamin." Dar ce simțeai tu dacă zicea: "Plecați într un Egipt ostil, un o călătorie de șase, opt săptămâni, evreii nu erau primiți bine, oamenii veneau, se înghesuiau să cumpere grâne. Pe drum puteau să fie jafuri și probabil că ei au fost rezervați și la gândul că această călătorie nu era una ușoară."

16:04Iacov le spune: „Pin ce stați și vă uitați unul la alți? Ridicați vă, plecați că Domnul să stăm să murim, dar nu l luați pe Beniamin. Oleu! Deciodată simți ceva în inimă, adică simți că ești de mâna a doua, simți că tu ești altă categorie. Și dacă stați și vă gândiți, toată povestea aceasta a plecat de la faptul că Tatăl a avut favoritisme. Tatăl a fost legat de o iubire. Și ce vină aveau cei 10 că nu s a născut din iubirea pe care a avut o Iacov, din Rahela. că Iosif s a născut din Rahela, Beniamin s a născut din Rahela și atunci ce vină aveau ei că nu s au născut din iubirea pe care tu o prețuiești? De acolo a plecat totul. E adevărat că chiar dacă ai în viață anumite situații de nedreptate, trebuie să le birui prin Hristos, nu să te lași biruit de ele. Nimic nu justifică răul. Niciodată dacă ți s a făcut rău, nu ești justificat în răul făcut. Dar totuși, dacă există un punct de plecare, e mai ușor de înțeles omul laudne lui și mai ușor de corijat.

16:56Iacov pe de o parte avea această problemă că ce se ținea de Beniamin. Beniamin era ca și cum ai zice dacă mi l luați, tot ce ai mai de preț în viața mea, iubirea, Rahela care a fost pentru mine iubirea vieții mele, dispare. El nici n a vrut să fie mângâiat, nici nu mai era în toane bune. De când știa că Iosif a murit, el se ținea de Beniamin. Și acuma, ascultați mă, omul devine

03Iacov se ține de Beniamin, frații l-au lepădat pe Iosif

17:21disfuncțional când crede că toată fericirea lui stă într un ceva de care el se ține. Pe de altă parte, frații lui Iosif aveau o problemă cu faptul că ei nu știau să țină ce e valoros. Ei l au lepădat pe Iosif, l au aruncat pe Iosif ca pe un nimic. Și atunci e o familie în care pe de o parte te ții prea strâns de ceva ce n ar trebui să devină unica ta iubire și renunți ușor la lucruri care sunt valoroase. Vă regăsiți? Vă regăsiți? Țineți prea strâns de ceva care n ar trebui să conteze atât de mult și prea ușor să renunțați la lucruri care sunt foarte importante și prețioase înaintea Domnului. Și aș vrea ca Domnul Dumnezeu să ne ajute și să spunem așa: Doamne, îți mulțumesc și pentru foamete, îți mulțumesc și pentru șomaj. și pentru examenul picat. Îți mulțumesc și pentru plăcuțele de înmatriculare luate. Îți mulțumesc pentru toate necazurile care le am. Pentru că sunt clopoțelul care spune că în viață nu doar trupul contează, ci contează sufletul.

18:22Mulțumesc lui Dumnezeu care dacă nu ne ar da trezirea prin necazuri, am rămâne într o stare în care până la sfârșitul vieții frații nu l ar căuta pe Iosif, tata ar rămâne în durerea lui și Dumnezeu nu vrea să se închidă așa poveștile de viață. Și vreau ca cineva să primească ceea ce Dumnezeu mi a spus. Dumnezeu este aici în această seară și ți spune așa:„Eu nu vreau ca povestea ta de viață să se închidă cu lacrimi, nici cu durere, nici cu singurătate, nici cu amărăciune, ci să fii o sărbătoare și să spui: Slăvit să fie Dumnezeu care mi a dat o bucurie mare la capăt de viață. Bun. Amin. Ă Nu știu dacă ați auzit, dar în timpul al celui de al doilea război mondial în Leningrad, undeva între 19414

04Dumnezeu nu vrea să rămânem cu rame goale

19:10orașul St. Percesburg a fost sub asediu 900 de zile. E sunt și filme pe chestia asta. 900 de zile au ajuns să mănânce și talpa de la papuci, să roadă până și lemnele. Dar un lucru ciudat se întâmplă acolo. Era un muzeu, cel mai mare muzeu din lume, un ermitaj, unde erau cele mai frumoase și mai valoroase tablouri și când au fost sub asediu, toate tablourile prețioase au fost luate și depozitate ca nu cumva să fie deteriorate. Dar în acești trei ani de asediu, peste trei ani de trei ani de asediu, acest muzeu a fost deschis și dacă te duceai, făceai un tur și erau numai tablouri cu rama goală și spunea: "Aici a fost un, aici a fost un Și făceau turul. Erau, ziceau cei biografia spune că ăia leșinau de foame. Erau într o stare de inaniție cei care explicau.

20:13Dar târâindu se spunea: „Aici a fost un vagog. Aici a fost un nu știu ce. Aici a fost un nu știu ce. Dragii mei, Dumnezeu nu vrea să stăm în fața unor tablouri fără conținut. Dumnezeu nu vrea să rămânem într un într într o viață în care noi să vorbim despre lucruri prețioase, dar să rămână numai rama. Dumnezeu spune astăzi cuiva: "Nu te ține și te agăța ca și cum singura ta fericire ar fi ce gândești tu. Adevărata fericire e să l lași pe Dumnezeu să lucreze în viața ta și nu renunța cu ușurință la locruri valoroase. Că așa ajung la punctul al doilea. Ce ne a făcut Dumnezeu? Vă spun eu ce ne a făcut Dumnezeu. Ne a trimis o foamete. Slăvit să fie Domnul. ne a trimis o foamete ca să nu rămânem cu rame goale, să nu rămânem într un tur al vieții în care să povestim despre ce a fost, ci să povestim despre ceea ce este. Și cineva să spună amin.

21:08Și acuma mergem la punctul al doilea. Ce ne a făcut Dumnezeu? Unu, a trimis o foamete. Doi, ce a făcut? Ne a trimis în Egipt. Ce lecție, mă? Două momente ciudate. Unul când se duc pocăiții în Egipt ca să fie salvați de foamete și doi când nu se găsește loc pentru Iisus în tot Israelul și l primește Egiptul. Primii doi ani de viață ai Domnului Iisus sau cât or fi fost sunt în Egipt. Egiptul este leagănul în care a stat Hristos când era mic ca să poată să fie ocrotit de un împărat nebun. Acuma vreau să vă spun mătul lucru. Ce anume se întâmplă în Egipt? Și aici vreau să spun o idee bună și la următoarea mă duc. Gata. Deci m am hotărât să predic scurt. O să vă fac o surpriză mie în primul rând.

22:00De ce Dumnezeu îngăduie să ajungă frații în Egipt? Pot să fiu sincer cu voi să vă spun ce gândesc. Poate gândesc prost. Mă oameni buni, mă întâlnesc eu cu Cornel. Pace Cornel. Domnul să te binecuvânteze. Îmi zice Cornel, zice acuma zice îmi zici că după botez vine zona de pustiu. Treia să mi spui înainte de botez, nu după. După dau mâna cu Cornel, pace. Îl văd pe na, nu mai zic îi frații, surorile, pace, ce faci? Bine, na, câteodată vreau să vă spun un lucru. Noi ajungem pocăiții să fim așa într un fel de comunitate în care zici că totul e rupt din raii. Pace frumos, ceva bine. Uite așa suntem mai plinuți, unii dintre noi, îmbrăcați frumușel. Ascultați mă, e ceva care totdeauna mă tem să se întâmple.

22:56Mă înt să n ajungem să fim ipocriți și falși. Mă tem să n ajungem să dăm din gură mai mult decât să dăm din fapte. O să spuneți la ce vă gândiți. Să vă spun la ce mă gândesc. Domnule, frații aceștia ne au dat două parale pe Iosif și punctul culminant al nervilor lor a fost când a venit Iosif, un biet naiv ca mine. Deci eu sunt de o naivitate fantastică. Mă apucai acuma să povestesc de plăcuțe. Vă spun eu că mâine n o să știe nimeni ce am predicat, dar o să știe toți că mi au luat plăcuțele. Atâta m a adus mintea. Vă spun eu. Așa va fi. Și unii o să zică în sfârșit. De aia bine. Domnul să te binecuvânteze. Spun eu. Poate mâine pe șosea era un tanc și Domnul m a ferit de el. Amin. Așa că mai bine stau cuminte acasă și mi văd de treabă.

23:46Bun. Haideți să ne întoarcem la predică. N au dat două. N au dat o ceapă degerată pe Iosif măcar, mai ales că Iosif venise și spune: „Am visat că zice eram pe un câmp. Eu eram zice așa un snob de grâu mai mare. Voi erați așa 11 de jur împrejurul meu și toți zice: "Va ați plecat la picioarele mele." Ăștia când au auzit cred că au gândit cu ficatul, s au îngălbenit, s au enervat. Și acuma, ascultați mă, pot să fiu cinstit cu voi. Am o am o durere în suflet. Noi nu dăm oamenilor din biserică

05În biserică nu prețuim destul oamenii pe care îi avem

24:22prețuirea pe care ar trebui s o aibă decât atunci când poate îi pierdem sau atunci când nu o s spun altfel acum o să spun ceva. Iar mă iar mă vulnerabilizez. Când am pățit o eu de la pocăiți, mi a trecut așa un gând pe mine prin minte. Zic: „Mă, cine m o fi pus pe mine să accept să fiu slujitor? Nu mai bine rămâneam în procuratură. De nu mi spuneau toți pocăiții: "Sărut mâna! Nu râdeți că ceea ce spune Iacov că se întâmplă că pe cel care i îmbrăca bine și bogat îl chemați în față și eluia săracă i spuneți: „Șșez la picioarele mele, se întâmplă și acuma." Da. Așa. Câteodată biserica, din nefericire, este locul mediocrității și al omorârii valorilor pe care Dumnezeu le proțiește.

25:17Lăudăm niște lucruri care n ar trebui să fie lăudate și în loc să vedem să vedem ce a pus Dumnezeu în anumiți oameni, măi om când vezi o smerenie să prețuiești pe omul acela. Când vezi bun simți, să prețuiești pe omul acela. Când vezi dăruire că vine de la două, de la trei, să prețuiești omul acela. Și într un fel, de ce i a trimis pe frați în Egipt? Pentru că în casa lor n au dat doi bani pe Iosif. Dar când a ajuns în în Egipt, Egiptul a zis: „Dar cine i omul ăsta? Păi, e un om care are de la Dumnezeu vise și tălmăcire. Ajunge lumea să aprecieze mai mult ceea ce biserica are din belșug. Și atunci unde să se ducă oamenii ăștia? S a dus Iosif în Egipt și Egiptul, vă aduceți aminte că faraon l a suit pe cal și i a făcut o suită, un alai și l a purtat. Frații lui l au aruncat într un puț părăsit și faraon l a luat, l a purtat și a zis: „E al doilea om în împărăție după mine într un fel, ca să vă spun la ce la ce voiam să mă refer și merg mai departe că nu vreau să stau.

26:25Câteodată, din nefericire, biserica este locul în care mediocritatea care este însiropată cu o formă de evlavie este apreciată și valoarea unui om care poate n are așa de mult sirop ca să nu vă ia plăcuțele. Du te repede, George. Așa. Iar uneori se întâmplă că în biserică oamenii care sunt cu adevărat prețioși nu sunt nici iubiți. Ă vreau să fiu mai deschis cu dumneavoastră. Vă rog din toată inima. E ceva care eu nu pot să înțeleg. Câteodată stau și mă gândesc așa. Noi suntem o biserică care prețuim foarte mult legătura cu Duhul Sfânt. Vorbim despre călăuzirea Duhului Sfânt. Cum putem să fim atât de naivi să cumpărăm niște prostii pe care ni le spun unii care sunt evidente că sunt niște prostii? Sunt pur și simplu chestiuni care n au legătură cu viața. Oameni buni, când prețuiți, prețuiți omul la întregime, nu după niște vorbe, nu merge după niște fente din astea, nu meriște după niște oameni care vin la învon și fac fel de fel de declarații care de care mai năstrușnice și că i vedeți așa că leșină. Nu știu. Ați înțeles ce vreau să vă spun? Câteodată apreciem mai mult parcă chestiunile acestea actoricești decât să apreciem omul ăla care lucrează. Păi, știu surori care vin cu o oră înainte. și surori care nu pleacă, care strâng ce este în adunare. Nu dăm doi bani, câteodată nu dăm doi bani, dar ele sunt de preț înaintea lui Dumnezeu.

27:59Și când se duc în lume, ce se întâmplă? Că vă dau un exemplu și cu asta ca să închei. Dina, a cui fată era Dina? Și a cui? Și a leii. Și cum era leia? O mamă veselă în casa ei. Nu, o fuscată. Ea a cântat același refren. Vine sau nu vine? Păi ce așa spune Biblia cu mandragorele, cu astea tot timpul cu ochii după erau urât. Când crești într un asemenea mediu nu prea dai atenție copiilor. Când a ieșit din afară și a văzut o prințul Sihemului, a înnebunit ăla. A zis: „Eu n am văzut fată ca asta. Pocăită, smerită, sensibilă, o fată care era frumoasă. Păi, lumea vede ce vede și când pleacă din biserică fata, când pleacă băiatul, când pleacă tinerii noștri, ei sunt o pradă. De ce vrea Babilonul tineret?

28:55Pentru că îi creștem în frică de Dumnezeu. Care i problema aceasta de l a trimis? I a trimis Dumnezeu pe cei 10 frați în Egipt. I a trimis pentru că acolo când l au văzut pe Iosif s au închinat, s au prăbușit, s au aruncat la picioarele lui. Acolo era Domnul Iosif, acolo era guvernatorul, acolo era era cineva înălțat. Bună, dar în biserică când era lângă tine și ți aducea ca și pâine, l ai aruncat și acuma, pentru că Egiptul l a luat și l a înălțat, are valoare. M am aprins. Pace mie. Dar înțelegeți ce vă spun?

06Egiptul ne învață să-i prețuim pe ai noștri

29:36De ce? Ce ne ai făcut, Doamne? Păi, ce v am făcut? Îi trimit pe unii dintre ai voștri în Egipt ca să vedeți și voi ce valoare dă lumea pe ei, ca să învățați și voi să i iubiți și să i prețuiți pe ai voștri. Avem oameni în care Dumnezeu a investit extraordinar în biserică și de multe ori nu dăm niciun ban pe ei și în schimb când auzim că s au ridicat și că Dumnezeu i a ridicat și l a făcut primar până atunce nu dădeai doi bani, dar deodată s a dus, a intrat în partid, s a făcut primar și spui: „Fratele meu, dar când când era în biserică nu era fratele tău?" Și câteodată Egiptul face fix acest lucru. Puteți să vă spun ceva ca să înțelegeți că v am zis că predic scurt. Amin. Cine a auzit de Van Gog?

30:27Ați auzit de Van Gog? Un pictor celebru. Știți cu cât se vinde un tablou de al lui azi? milioane de milioane de euro, dar nu milioane, zeci, unele chiar sute de milioane. Ca să știți, am făcut un research pe Nu știu dacă știți că Van Gong, înainte să fie pictor, el născându se într o familie în care tata a fost păstor, el a vrut să fie predicator și s a dus să trăiască într o zonă săracă, minieră în Belgia. Știați lucrul ăsta? Nu. S a dus în Belgia, numai că el a avut o idee năstrușnică. a trăit ca minerii într o casă sărăcăcioasă, mâncând împreună cu minerii, coborând în mină cu minerii. Și în momentul acela el și a dat hainele lui minerilor și a trăit cu ce i a rămas.

31:17Împărțea ce avea cu bolnavii, împărțea ce avea cu oamenii săraci și mergea să îngrijească pe cei ce erau bolnavi. Predica foarte simplu, dar cu o pasiunește din comun, cu o inimă care ardea pentru Evanghelie. Știți ce au spus conducătorii bisericii? Zice: "Aest predicator este excesiv și nepotrivit. Umblă cu sărăntocii. Are un aspect neîngrijit, are un aspect sărăcăcios mai degrabă ca și ei. E nepotrivit, este excesiv. Știți ce a zis tatăl lui? A zis: „Fiul meu este un eșec. Și știți ce s a întâmplat cu Van Gog? L a luat lumea, s a dus, a renunțat la pasiunea de a fi predicator, s a apucat de pictură. Nici în timpul lui n a fost recunoscut, dar ce a făcut el acum este valorizat ca fiind ceva extraordinar. Mai contează când era timpul să fi fost prețuit, n a fost. S a scris un destin diferit pentru că n au dat doi bani. Câteodată Egiptul, lumea prețuiește mai mult ceea ce biserica nu prețuiește.

32:28Și ajung unii dintre ai noștri să se ducă. Bă, hai să vă dau un exemplu, dar cum o cheamă? Doamne, ajută mă să ți aminte. E vorba despre acea cântăreață care a cântat în corul baptist, Udney Houston, care a fost o voce extraordinară și care datorită modului în care biserica a primit slujirea ei, s a dus în lume. A murit într o cadă fiind sub o doză, o supradoză. Tristul acesta. Vreau să spun ceva. Ce ne a făcut Dumnezeu? Dumnezeu ne a trimis o foamete pentru ca să putem înțelege că în viața noastră există niște lucruri pe care Dumnezeu vrea să le rezolve. Sărut eu mâna lui Dumnezeu care îmi ia banul ca să mi dea raiul, care îmi ia câteodată lucrurile pământești și închide niște uși pământești ca să pot să mi dau seama că ceva eu trebuie să rezolv sufletește cu mine. Îi mulțumesc lui Dumnezeu și aș vrea din toată inima cineva să se gândească astăzi dacă nu cumva pământește se ține prea mult. Și ascultați mă, uneori am făcut un idol din copiii noștri, uneori am făcut un idol din serviciul nostru, uneori am făcut un idol din business ul nostru. Și tu s ar putea la un moment dat să ții ceva ca și Iacov și să spui: „Dacă îmi ia Dumnezeu lucrul ăsta, eu sunt zero.

33:41Eu îți spun un lucru: Tu greșești ținând această iubire pentru că ea nu poate să fie ținută cum crezi tu. Iar pe de altă parte, prea ușor ne dispensăm de ceea ce i valoros. Și aș vrea să prețuim, vă rog din toată inima, prețuiți, prețuiți perii albi. Prețuiți pe sora care e în vârstă și cântă fals. Că ea cântă fals, dar ea este într o relație cu Dumnezeu și fără ea în biserică s ar putea ca anumiți oameni și noi poate să avem niște situații mai grele. Dar pentru că s a rugat, eu vă povesteam la rugăciune când am fost sâmbătă că m am dus vineri seara la o evanghelizare. E adevărat că și fratele mi a zis la 19:8 mi a trimis locația bisericii în condițiile în care slujba începea la 19 și i am zis: „Mai vin?" La care le a zis: „Da, m am urcat în mașină și du te. Când am plecat de acasă, deodată am simțit că toată șoseaua este plină de un pericol cum nu l am mai gândit. N aveam decât 49 de km. Cinci evenimente rutiere, dintre care trei puteau să fie fatale, s au întâmplat atunci pe drum. Am mers cred că între 40 și 60 la oră. Cred că ar fi trebuit să mă amendeze poliția că am circula mult sub limita de viteză. Un Audi A8 A8 a pornit din spatele meu în trombă. N am văzut nebun ca el. Cred că era un tânăr din ăsta să vă băiat. niște a făcut niște drifturi, niște un slalom și s a prosăpit în fața mea pentru că era cât pe ce să lovească pe cineva cu scuterul de pe partea cealaltă. Am pus frână și m am îndepărtat de el și am zis: „Doamne,

35:16să nu fa deoparte că dacă conduci așa, îți dai seama cine conduce așa, că n ai ce să vorbești cu oamenii ăștia. Mai stai de la depărtare. Apoi în fața mea o dacie din asta din 1990 și toamna a făcut a pus frână și a făcut stânga. Pe linia continuă era să lovească și pe cel din partea cealaltă. Iar dacă nu mergeam încet intram în plin în el. După care, după crevedia, o mașină o de utilitară mare, din aia de 40 de t, a ieșit din dreapta în trombă și mi a tăiat calea. A ieșit în șosea, a ridicat și praful foarte mare și când a plecat de lângă mine, pușcă cu 100 ceva la oră și am zis: „Dracul e pe șosea. Am tras pe dreapta și am zis: „Doamne, păzește mă! Am mers încet. Am zis: „Doamne, simțeam cu toată ființa mea că se pregătește ceva." Și când eu mărturiseam lucrul acesta, se ridică la rugăciune o soră și spune: „Frate, vreau să mărturisesc și eu ceva." Și zic: „Dar ce să?" "Da, poftim?" zice: "Fix când dumneata te ai dus la evanghelizare, că am știut de evanghelizare, că după aceea a fost cumva online, Dumnezeu mi a zis: „Roagă te pentru Ianovici."

36:20Dumnezeu a ridicat un om care să se roage pentru mine în timp ce eu mă rugam pentru mine și în timp ce eu mergeam cu viteză redusă. Pentru că Dumnezeu din cer are întotdeauna un plan de protecție și Domnul este în seara asta aici să spună un adevăr. Mă iau de tot ce este al tău. Mă iau de casa ta, mă iau de banii tăi. Pentru că eu sunt în seara asta aici fiindcă vreau să închei viața într un mod frumos cu copiii lângă tine, cu cei dragi lângă tine, mântuit, împăcat, cu o bătrânețe fericită. Cred lucrul ăsta. Amin. Și Dumnezeu să vindece și Dumnezeu să lucreze și să îndrepte inima copiilor și a celor de lângă noi și Dumnezeu să lucreze cum știe el. Amin. Amin. Amin. Acuma asta face Egiptul. Și acuma vreau să închei predica. Amin. Egiptul. Cum se poate, mă, om bun, să ne fure sau cumva Egiptul să te ajute să vezi valoarea fraților tăi.

37:18Egiptul a evidențiat valoarea lui Iosif. Când au venit, tremurau toți, s au aruncat la picioare, împlinind profeția și împlinind visul și toți tremurau în fața lui Iosif. Ce ciudat! Acuma poate are sens ce se întâmplă că cumva Iosif a pus numele copiilor

07În necaz, pune și întrebarea „Ce am făcut?”

37:42după Egipt. Și acuma vreau să închei să vă spun următorul lucru. Ce ne ai făcut, Doamne? V am trimis o foamete ca să vă găsiți cu adevărat drumul spre mine. V am trimis un necaz. Când vine un necaz, nu pune Domnului întrebarea numai ce am de făcut. Pune și întrebarea ce am făcut? Că i înțeleaptă. Nu doar ce am de făcut, Doamne, în necazul ăsta. Pune și întrebarea: Ce am făcut, Doamne? Că poate vrei să mi vorbești ceva, dar vreau să rubiesc Iacov. Nu ești bine. Ții la Beniamin ca la un bibelou. Ai făcut din el un idol. Ai zis că plângând mă voi coborî în locuința morților, că nu pot să fiu mângâiat. Ții la Beniamin mai mult decât la tot și devine foarte fragilă viața ta când te agăți de ceva omenesc mai mult decât trebuie. Iar vouă vă spun celor 10 că ați lepădat ceea ce în ochii mei nu era lepădat. Era ceva valoros. Prea ușor v ați dispensat și trăiți într o pasivitate și dacă vă las așa, voi muriți fără să vă împăcați cu Iosif.

38:59ajunge și ajungem în al doilea rând în Egipt. Vei ajunge Haideți să spun un lucru ca să înțelegeți. Au fost situații în viață când într o împrejurare un frate, nu mă știa bine mi a zis într o situație când mi a murit copilul, zice: „Te a bătut Dumnezeu? Am tăcut. Am zis ceva în gândul meu. I am zis: „Mă, pe mine m a bătut Dumnezeu, dar pe tine cu vorbele astea te bate dracu." Ca să știți că pe unii bate Satana cu vorbele astea. Dar m am întâlnit cu el într o situație la tribunal și când m a văzut m a întrebat: "Ai vreun proces?" Nu zic reprezint procese.

39:58[Muzică] L am văzut cum s a fâstâcit. Eram domnul avocat. doi bani ne a dat pe mine că am avut necaz, dar pentru că eram la tribunal domnul avocat, deodată s a schimbat și atitudinea și am zis: „Doamne, nu știu ce este mai trist, ce mi a zis prima dată sau cum se poartă acolo. Uneori ajungi în lume și afli ce face Egiptul. Uneori Egiptul valorizează ceea ce biserica nu știe să facă și nu dă doi bani și te duci în lume și pentru că ai o vorbire, pentru că ai un fel, nici nu ești conștient în biserică parcă nici nu contează, dar când te duci acolo, ei văd ceva ce Dumnezeu a pus în tine. Și în al treilea rând, ce face? Ce ce face Dumnezeu? Ne a dat o foamete, ne a trimis în Egipt, dar mai face ceva. Vă citesc un verset foarte frumos, versetul 8.

40:56din Geneza 42. Cu ăsta vreau să închid. Iosif a cunoscut pe frații săi, dar ei nu l au cunoscut. Era spilcuit, haine de dărgător. Mă gândesc că o fi având și codița aia egipteană, că o fi luat portul egiptean. N ai de unde să știi. Vorbea limba egipteană. Nu s a conformat, s a adaptat. E diferență. Conformarea înseamnă să renunți la valorile tale, fiind oportunist. Adaptabilitatea înseamnă ca funcție de locul în care ești să ți păstrezi credința cu Dumnezeu, dar să poți să fii un om care să te adaptez, nu în ciudat. Și acuma, Iosif i a cunoscut, ei nu l au cunoscut.

41:47Dar acuma ascultați un lucru, ceva extraordinar. [Muzică] Zici că Iosif e dramaturg. Zici că e dramaturg. Face o piesă în cinci acte. Haideți, oameni buni, că știți ce vorbesc. Nu vine și spune: "Ce drag mi a fost de voi și dor! El nu se grăbește nici să se descopere, nu se grăbește nici să aibă o împăcare rapidă. Tu știi că uneori a venit fratele și a zis: „Iartă mă". Și a zis: „Da, te iert tu fierbeai. Ascultați mă. Iosif pune în scenă o piesă în cinci în cinci acte. Primul act care î pune este următorul. Voi sunteți

08Iosif pune în scenă o piesă în cinci acte

42:40niște iscoade. Știa că nu sunt iscoade? Da. A zis că sunt iscoade. Zice: „Ați venit numai să cercetați locurile slabe ale țării." [Muzică] Dar în timp ce spunea lucrul ăsta, e un verset care spune așa mai sus: Iosif și a adus aminte de visele pe care le visase cu privire la ei și le a zis: „Voi sunteți iscoadei." că motivația lui a fost când voi v ați bătut joc de mine și mi ați făcut nedreptate spunându uite făuritorul de vise, adică cel ce și imaginează, cel ce niscăcește, mi ați făcut o nedreptate, m ați batjocorit. Ei, acuma să știți că harul nu i o pleașcă. Harul te învață ce înseamnă nedreptatea.

43:33Un om care se apropie de Dumnezeu va trebui să simtă pe propria piele ce a însemnat să facă nedreptate cuiva. Iar Iosif spune așa: "Ca să pot obține o adevărată reconciliere și o adevărată pace, mai întâi de toate trebuie să simtă și ei ceea ce ei au făcut altcuiva. Nedreptate mi au făcut nedreptate să sufere. Pentru că uneori Dumnezeu, ca să înțelegeți, în harul lui, Dumnezeu îngăduie ca și noi să ne întâlnim cu ceea ce am semănat. Credeți lucrul ăsta? Da. În al doilea rând, spune versetul 24: Iosifi s au depărtat de ei ca să plângă. Deci el le a zis: "Usteți iscoade? Ați venit să cercetți locurile mai slabe și a adus aminte de nedreptate." A zis: „Sunteți scoade." Ăștia s au jurat, nu semi scoade. Și după aceea s a dus să plângă, să se descarce. Pentru că harul lui Dumnezeu e fenomenal.

44:31Dumnezeu are inima rănită. Dumnezeu o plânge, dar Dumnezeu vrea să înțelegi că până nu ți se deschid ochii să înțelegi cine ești și ce faci, nu te vei schimba niciodată. Uneori trebuie să suferi tu ceea ce ai semănat ca să ți dai seama de ce ai nevoie de Dumnezeu. Apoi zice că spune așa cuvântul: S a depărtat de ei să plângă. Pe urmă s a întors după ce a plâns, s a șters pe ochi și a și l a luat pe Simon și l a legat înaintea lor. De că n am stat să mă gândesc o săptămână. Zic: „Doamne, ajută mă să înțeleg. Nu înțeleg de ce. L a legat în față demonstrativ. Făcea lanțul t știți? De ce? Pentru că Simeon era din gașca lor, îi dorea. Bă, ăsta i de al nostru.

45:21Pocăiți, pocăiți, dar tu cu ceata ta, ăla cu ceata lui. Dacă se ia de ceata ta, sari, dacă se ia de ceata altuia, nu sari. Tu cu gașca ta, el cu gașca lui. Și Biblia spune că atunci când l a legat pe Simion, i a durut, că a zis: „Ăsta i de al nostru. Iosif nu era de al nostru. pe Iosif. De Iosif nu i a interesat pentru că nu era al lor, era al Tatălui. Dar de Simeon i a interesat că uneori harul permite să se atingă de ceea ce iubești ca să ți dai seama că și altul merită iubit. Și asta este pedagogia harului. E al doilea act din scena aceasta de dramaturgie a harului Dumnezeu. În al treilea rând, Iosif, spune Biblia, a poruncit să li se umple sacii cu grâu, să pună argintul fiecăruia în sac și să li se dea merinde din drum. Când au golit saci, au găsit argintul.

46:16L au luat în mână și au zis: „Ce ne a făcut Dumnezeu? Cum? Ce ne a făcut Dumnezeu? Păi, ia uite mâna stângă. N ai avut 20 de arginți când l ai vândut pe Iosif? Se uita la argint și spunea: „Argintul

09Argintul din saci le amintește de vânzarea lui Iosif

46:31ăsta ne învinovățește și ne face vinovați. Da, dar ai uitat de argintul cu adevărat vinovat? Pentru că Dumnezeu din cer vrea să ți aducă aminte de anumite lucruri din viața ta pe care tu nici măcar nu le mai vezi. Tu acuma suferi o nedreptate, dar ai uitat că ai în spate un vagon întreg. Și atunci Dumnezeu spune: „V am pus deci Iosif asta gândește. Vă pun eu argintul ăsta să vă aduceți aminte de argintul ăla pe care m ați vândut voi. Și când mă rugam, Dumnezeu mi a luat un gând pe care dacă vrei poți să l scrii ca Memo. Argintul nu cumpără relații, dar le poate vinde. C asta a făcut argintul. a vândut relații și el le spune: „Păstrați argintul că nu puteți cumpăra relația cu mine, cu argint, dar de vândut puteți vindea relația pe argint. Pentru că dacă vreți ca relația să fie reparată, va trebui să treceți prin toată suita aceasta de evenimente ca să înțelegi și după ce ai înțeles să strigi. Fără tine nu pot, Iisuse.

47:39Al patrulea când se întorc cu Beniamin, îl așează pe Beniamin la masă. Ăsta era tânăr și aduce de cinci ori mai mult. Adică lor le a adus patru sarmale. Visez eu, știi? Lor le a adus patru sarmale și lui Beniamin i a adus 20 de sarmale. Eu nu cred că Beniamin a putut să mănânce 20. Dacă eram eu, poate reușeam. Da. Și și aici este o pedagogie. De ce? Care i pedagogia? S a uitat la Iosif și li s a stricat toată bucuria când l au văzit în haina aia multicoloră. Taică i a făcut o haină și a zis: „Haina asta îmi aduce aminte de iubirea mea multicoloră cu Rahela. Și haina aceea era un fel de îl îmbrac pe Iosif cu iubirea asta. Și ăștia când au văzut haina or murit și acuma au zis: "Rezistați la favoritism."

48:37Îi dau lui Iosif de cinci ori mai mult să văd v ați v ați tratat de invidii. Păi ce dacă are, mă, haină multicoloră? Și acuma, vă spun eu sincer, nici nu mi place, nici n aș purta o asemenea haină, dar ea era doar așa, că sărea în ochi, că doar nu era cine știe ce, multicolor ai purta? N aș purta, în sfârșit, dar a vrut ca să se vindece. Și actul cinci final îi pune paharul lui Beniamin în sac și toți spun: Sunteți atenți, haideți să mă ajutați la închinare, că acuma vreau să închid. Și ăsta este foarte important. când îi pune paharul lui Beniamin și zice: „Mi ați zice: "Cunde mi ați răsplătit la bine cu rău să mi furați paharul cu care v am dat să mâncați și să beți?" La care eu a zis: „Noi n am făcut asta. Zice: „ Viiu e Dumnezeu, că la cine se găsește paharul e vrednic de moarte. Dar tot ei au zis lui Iacov: „Lasă ni l pe Beniamin, că dacă nu l lași, nu ne mai dau grâne și atunci murim cu toții de foame și ți l aducem înapoi." Iuda s a jurat că l aduce înapoi pe Beniamin. Și în momentul când au găsit paharul la Beniamin, în momentul acela toată pedagogia harului s a încheiat. Cum s a încheiat? S a încheiat în momentul în care Iuda a zis: „Ia mă pe mine și lasă l pe el, pentru că harul se încheie în momentul care înțelegi sacrificiul și jertfa. Că cineva a murit pentru tine ca să

10Harul se încheie când înțelegi sacrificiul: Iuda se oferă

50:00trăiești tu. Cineva a murit pentru tine ca să ieși din temniță. Și Dumnezeu spune: „Harul are o pedagogie. Nu i ceva care se oferă. se oferă gratuit, dar el nu e cu lecții gratuite. Ajută ne, Doamne, și Domnul Dumnezeu să ne binecuvânteze și Domnul să ne dea putere. Amin. Amin. Ce ne a făcut Dumnezeu? Ne a trimis o foamete ca să ne trezească sufletul. Ne a trimis în Egipt ca să ne iubim frații din biserică uneori și ne a arătat ce? Harul care nu face altceva decât să reunească familia. Când Iuda a fost capabil să spună: „Ia mă pe mine, Iosif a zis: "Lecția a fost învățată. Nimeni nu știe ce e harul dacă nu poate să trăiască în jertfă. Nimeni nu știe ce e harul. Dacă n a înțeles valoarea sacrificiului, valoarea dăruirii.

50:59Histos s a dat pe sine, căci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea că a dat pe fiul său. Am să închei spunându vă următorul lucru. Câți ați auzit de Nelson Mandela? Vă spun ceva despre dânsul. Știți câți ani a fost întemnițat? 27.

11Nelson Mandela și iertarea față de gardienii lui

51:20din 1962 până în 1990. dumneavoastră știți presiunea populară fantastică și internațională care a fost făcută ca el să fie eliberat. Când a ieșit omenește era pe val pentru că el în scurtă vreme a ajuns să fie reprezentativ pentru țară. Da. A avut condiții inumane, muncă forțată în cariere de piatră, o celulă mică, hrană precară, nu avea voie la viste, iar gardienii îl umileau constant. Când a fost eliberat, toată lumea aștepta ca odată ce este liber să ceară despăgubiri statului și să i pedepsească pe torționari și să facă regimul opresiv să plătească. În 1994, la ceremonia de investire ca președinte al țării, deci a ajuns președintele țării, a invitat pe primul rând în față gardienii lui.

52:22Veniți, aveți un loc de onoare aici în față. În loc să ceară despăgubiri, a format Comisia Națională pentru Adevăr și reconciliere. N a cerut niciun ban, ce a zis: Am ajuns președinte ca să dau, nu ca să iau. Cea mai puternică armă, spunea el, este iertarea care ți eliberează sufletul. Ce ne a făcut Dumnezeu? a trimis o foamete ca să ne dăm seama că eram de mult în criză și nici nu știam.

12Foametea ne arată criza, Egiptul ne învață să prețuim

53:02Ne a trimis în Egipt ca să învățăm să i prețuim pe cei pe care i avem. strig înaintea lui Dumnezeu. Adu i înapoi, Doamne, pe toți onisimii. Adu i înapoi pe toți aceia pe care lumea i a pus imediat pe podium, pentru că noi i am ținut la coada bisericii. Doamne, ajută mă să învăț harul, să iert, să fac față nedreptății, să nu mai trăiesc cu favoritisme. Ajută mă, Doamne, Dumnezeul meu, să pot să trăiesc și eu în jertfa Domnului Iisus Hristos. Pentru că cine s a întâlnit cu harul e acela care spune: „Sunt gata să fac ceea ce îmi cere Dumnezeu. Sunt gata să trăiesc în jertfă." Dumnezeu a spus: „Luați crucea, lepădați vă de voi și în fiecare zi urmați mă." Și aș vrea să ne ridicăm și să încheiem slujba din această seară, spunând așa: Îți mulțumesc, Doamne, că ai trimis în viața mea uneori foamete ca să mă chem la masa belșugului de har. Mi ai pus uneori, Doamne, în situații grele ca să înțeleg ce contează mai mult în viață. Uneori ai lăsat Egiptul să mi dea lecții și să văd că ceea ce noi n am prețuit prețuiește lumea. Dar acuma mă uit spre frații mei și spun: Aleluia! Sunt comorile pe care mi le ai dat. Frații mei, spune apostolul Pavel, cununa mea, cununa mea. Și aș vrea în momentul acesta să spunem așa: Doamne, îți mulțumesc că acolo în Egipt, acolo când eram la pământ, te ai ridicat cu harul tău și totul s a terminat într o îmbrățișare în care plânsul eliberator zguduia casa și tu ai nevoie în această

54:38seară ca harul lui Dumnezeu să elibereze izvorul de lacrimi și durerea ta să te părăsească și Dumnezeu să vină cu vindecarea că El are har și harul acesta e măreț. E măreț. Te rog, Părinte ceresc, lucrează cu noi. Pot mărturisi la întrebarea ce ne ai făcut? Ne ai deschis ochii, Doamne, trimițând uneori situații grele ca să putem vedea că sufletul nostru e departe de tine. Ai lăsat clopoțelul necazurilor să trezească sufletul nostru. Ne ai coborât uneori în lumea aceasta în situații deosebit de grele în care am îndurat frică pentru ca să putem vedea că aveam soluția la noi, Iosif nu trebuia să fie un destin pentru Egipt, ci un destin pentru Canaan.

55:33Dar îți mulțumesc că tu și atunci când omul distruge viitorul, tu, Doamne, zămislești un viitor nou. Tu schimbi lacrimile de întristare în lacrimi de bucurie. Tu ești Dumnezeul care dai un sfârșit glorios celui ce se încrede în tine. Și uneori, Doamne, pe căi grele, pe căi neașteptate, pe căi dureroase, învățăm harul. Cât de multe ori am primit harul, Doamne, într un chip ușuratic și de aceea harul n a fost înțeles. Dar acuma, Doamne Dumnezeul meu, stăm aici înaintea Ta, vrem să iertăm, vrem să ne lepădăm de noi înșine, vrem să privim cu bucurie spre frații noștri. Vrem o sărbătoare, Doamne, a dragostei Tale, a frăției și a unității. Mărire Ție.