Isaia 26, textul
- 1În ziua aceea, se va cânta următoarea cântare în țara lui Iuda: „Avem o cetate tare; Dumnezeu ne dă mântuirea ca ziduri și întăritură.
- 2Deschideți porțile, ca să intre neamul cel neprihănit și credincios.
- 3Celui cu inima tare, Tu-i chezășuiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.
- 4Încredeți-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor.
- 5El a răsturnat pe cei ce locuiau pe înălțimi, El a plecat cetatea îngâmfată; a doborât-o la pământ și a aruncat-o în țărână.
- 6Ea este călcată în picioare, în picioarele săracilor, sub pașii celor obijduiți.
- 7Calea dreptului este neprihănirea; Tu, care ești fără prihană, netezești cărarea dreptului.
- 8De aceea Te așteptăm, Doamne, și pe calea judecăților Tale; sufletul nostru suspină după Numele Tău și după pomenirea Ta.
- 9Sufletul meu Te dorește noaptea și duhul meu Te caută înăuntrul meu. Căci, când se împlinesc judecățile Tale pe pământ, locuitorii lumii învață dreptatea.
- 10Dacă ierți pe cel rău, el totuși nu învață neprihănirea, se dedă la rău în țara în care domnește neprihănirea și nu caută la măreția Domnului.
- 11Doamne, mâna Ta este puternică: ei n-o zăresc, dar vor vedea râvna Ta pentru poporul Tău și vor fi rușinați; va arde focul pe vrăjmașii Tăi.
- 12Dar nouă, Doamne, Tu ne dai pace, căci tot ce facem noi, Tu împlinești pentru noi.
- 13Doamne, Dumnezeul nostru, alți stăpâni afară de Tine au stăpânit peste noi, dar acum numai pe Tine și numai Numele Tău îl chemăm.
- 14Cei ce sunt morți acum nu vor mai trăi, sunt niște umbre și nu se vor mai scula, căci Tu i-ai pedepsit, i-ai nimicit și le-ai șters pomenirea.
- 15Înmulțește poporul, Doamne! Înmulțește poporul, arată-Ți slava; dă înapoi toate hotarele țării.
- 16Doamne, ei Te-au căutat când erau în strâmtorare; au început să se roage când i-ai pedepsit.
- 17Cum se zvârcolește o femeie însărcinată gata să nască și cum strigă ea în mijlocul durerilor ei, așa am fost noi departe de Fața Ta, Doamne!
- 18Am zămislit, am simțit dureri și, când să naștem, am născut vânt: țara nu este mântuită și locuitorii ei nu sunt născuți.
- 19Să învie dar morții Tăi! Să se scoale trupurile mele moarte! Treziți-vă și săriți de bucurie, cei ce locuiți în țărână! Căci roua Ta este o rouă dătătoare de viață, și pământul va scoate iarăși afară pe cei morți.”
- 20„Du-te, poporul meu, intră în odaia ta și încuie ușa după tine; ascunde-te câteva clipe, până va trece mânia!
- 21Căci iată, Domnul iese din locuința Lui să pedepsească nelegiuirile locuitorilor pământului; și pământul va da sângele pe față și nu va mai acoperi uciderile.
